Ursula von der Leyen se distanțează de ancheta privind presupuse acte de corupție din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE).
Autoritățile belgiene au efectuat percheziții în acest caz. În urma acțiunilor, au fost reținuți fostul diplomat-șef al UE, Federica Mogherini, și fostul secretar general al SEAE, Stefano Sannino.
Oficiali ai Comisiei Europene au precizat că investigația „nu are nicio legătură” cu Ursula von der Leyen, întrucât „este o instituție diferită cea care este investigată”. Acuzațiile privind atribuirea frauduloasă a unui contract pentru o academie de formare diplomatică „datează din mandatul anterior”, al lui Sannino, la SEAE, spun aceștia.
Ancheta, coordonată de Parchetul European (EPPO), vizează suspiciuni de fraudă, corupție și conflict de interese. Aceasta privește atribuirea unui contract pentru Academia Diplomatică Europeană, programul de formare a viitorilor diplomați ai UE.
Potrivit anchetatorilor, procedura ar fi fost manipulată în favoarea Colegiului Europei din Bruges, inclusiv prin acces anticipat la informații confidențiale înainte de lansarea oficială a licitației. S-au încălcat astfel regulile de concurență și de gestionare a fondurilor europene.
În cadrul operațiunii, autoritățile au efectuat percheziții la SEAE și la Colegiul din Bruges. Au fost reținute trei persoane. Printre acestea, Federica Mogherini (fosta şefă a diplomaţiei UE) și Stefano Sannino (oficial cu rang înalt în Comisia Europeană).
Un oficial european, citat de Politico, a catalogat atacurile asupra lui von der Leyen drept „nedrepte și nechibzuite”. Acuzațiile apar într-un moment sensibil, înaintea summitului crucial al liderilor UE din decembrie.
La reuniunea de la finele anului, urmează să se discute sprijinul pentru Ucraina, extinderea Uniunii și securitatea europeană.
Presupusele abuzuri ridică întrebări și în interiorul SEAE. Angajați SEAE au dezvăluit pentru sursa citată că existau suspiciuni în legătură cu modul în care Sannino „a gestionat numirile în posturi diplomatice râvnite”. Acesta era acuzat că ar fi acordat astfel de poziții unor favoriți. De asemenea, inspectori antifraudă ai UE ar fi efectuat un control la birourile sale înainte de plecarea acestuia din serviciu.
Kaja Kallas, actuala șefă a diplomației europene, a încercat la rândul ei să se distanțeze de caz. Într-o scrisoare internă, ea a menționat că acuzațiile sunt „profund șocante”, dar „au precedat mandatul” său. Kallas a subliniat că, din momentul numirii sale, a început reforme interne, inclusiv o nouă „Strategie Antifraudă”.
Între timp, alți oficiali europeni critică autoritățile belgiene pentru modul în care gestionează anchetele politice. Aceștia invocă lipsa progreselor în cazuri precum „Qatargate”.
Scandalul „Qatargate” a fost declanșat în decembrie 2022 şi vizează, de asemenea, acuzații de corupție. Mai mulți membri şi colaboratori ai Parlamentul European ar fi primit mită sau avantaje de la oficiali din Qatar (şi, în parte, din Maroc). Scopul ar fi fost influențarea deciziilor legislative în favoarea intereselor donatorilor. Ancheta a dus la percheziții ample şi arestări (inclusiv a fostei vice-preşedinte a Parlamentului European Eva Kaili). A fost ridicată imunitatea unor aleşi și confiscați peste 1,5 milioane de euro.
Toți cei implicați beneficiază de prezumția de nevinovăție până la finalizarea procedurilor judiciare.