Imaginile de la Teheran, surprinse cu satelitul arată că incendiile toxice cauzate de bombardamentele Israelului asupra depozitelor de țiței, în că ard la zile bune după atacuri, ceea ce a stârnit frică, dar și complicații serioase ale stării de sănătate pentru milioane de locuitori ai capitalei Iraniene, potrivit The Guardian.
Norii de fum de la bombardamentele din 7 martie asupra multiplelor instalații petroliere au învăluit Teheranul cu poluatori: funingine, particule de petrol și chiar dioxid de carbon. La câteva ore după atac, o furtună a izbucnit la Teheran, spălând toate acele particule cu o ploaie cu o „ploaie neagră”, încărcate de toate acele particule.
The Guardian a discutat cu câțiva dintre rezidenții Teheranului, care au descris că au dureri de cap, iritații ale ochilor și pielii, dar și dificultăți în respirație. Experții au trans un semnal de alarmă că aceste simptome reprezintă doar începutul, fiind asociate cu riscuri ale sănătății pe termen lung, precum dezvoltarea unor boli cardiovasculare, deficiențe cognitive, leziuni ale ADN-ului și cancer.
Medicii iranieni au difuzat informații cu privire la pericolele ploii acide, oferind recomandări precum evitarea șederii în aer liber, spălarea hainelor contaminate, utilizarea măștilor N95 și evitarea statului sub copaci.
O locuitoare din Teheran a declarat pentru ziarul „The Guardian” că o piscină în aer liber pe care o foloseau ca sursă de apă de urgență s-a înnegrit în urma precipitațiilor radioactive generate de atacuri. Ea a mai spus că străzile erau negre și alunecoase.
Akshay Deoras, cercetător la Universitatea din Reading, a declarat că simptomele semnalate de locuitorii din Teheran se potrivesc cu incendiile de petrol care produc compuși de sulf și azot ce pot forma acizi dacă se dizolvă în apa de ploaie. Picăturile de ploaie din timpul furtunii, a spus Deoras, au acționat „ca niște mici bureți sau magneți, colectând tot ce se afla în aer pe măsură ce cădeau, motiv pentru care locuitorii au observat ceea ce este descris drept «ploaie neagră»”.
Reamintim că, în atacurile din 7 martie au fost lovite instalațiile petroliere de la Teheran, dar și din împrejurimi: depozitul Shahran din nord-vest – al cărui atac a cauzat degajarea în atmosferă a unui nor dens de fum negru. De asemenea, au fost lovite depozitul petrolier Aqdasieh din nord-est, rafinăria din Teheran din sud și instalația Shahid Dolati din vest.
Imagini din satelit au arătat că depozitul Shahran, dar și rafinăria de la Teheran încă ardeau chiar și la două zile după atac. O altă imagine, surprinsă chiar și la a treia zi după atac, cu un satelit al Agenției Spațiale Europene au arătat că cele două incendii încă mocneau. Cu toate acestea, flăcările, dar și fumul, erau încă vizibile la depozitul petrolier Aqdasieh.
Locuitorii spun că aerul din capitală este de ani buni de nerespirat – poluarea cronică a aerului din Teheran a fost mult timp agravată de utilizarea „mazutului”, un combustibil de încălzire de calitate inferioară.
Însă particulele eliberate de exploziile din această lună au avut o amploare cu totul diferită și s-au depus pe mașini, drumuri și acoperișuri în toată capitala.
Directorul Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că atacul risca să „contamineze alimentele, apa și aerul – pericole care pot avea efecte grave asupra sănătății, în special asupra copiilor, persoanelor în vârstă și persoanelor cu afecțiuni medicale preexistente”.
Războiul din Orientul Mijlociu a intrat deja în cea de-a patra săptămână, iar bombardamentele continuă.