26 de miliarde de euro costă cel mai mare proiect din istoria NATO, despre care Nicușor Dan nu a știut ce să răspundă. România, printre beneficiari

Proiectul gigant al NATO: 26 de miliarde de euro

Politico și alte agenții internațioale au scris că aliații discută la Ankara despre revizuirea a sistemului de conducte de combustibil militar al NATO, în vederea pregătirii pentru un potențial război cu Rusia. 

Modernizarea conductelor de combustibil ale NATO ar fi cel mai costisitor proiect din istoria alianței și divizează țările membre. Ar costa 26 de miliarde de euro 

„Inițiativa pune țările de pe flancul estic al alianței împotriva membrilor NATO mai vechi, deja legați prin sistemul existent, potrivit a patru diplomați NATO care au vorbit sub condiția de a li se acorda anonimatul pentru a vorbi liber despre discuții clasificate.

Susținătorii unui acord rapid spun că un acord este necesar pentru a satisface nevoile militare ale alianței și, de asemenea, pentru a-i arăta președintelui american Donald Trump că Europa este pregătită să își asume responsabilitatea pentru propria apărare.

„Obiectivul geografic al alianței s-a mutat spre est — dacă trimitem trupe pe flancul estic, este important ca acestea să aibă combustibil”, a spus unul dintre diplomați. „Dacă trebuie să mutăm mii de soldați, nu putem face asta fără combustibil.” 

Cu toate acestea, alții sunt îngrijorați de accelerarea unui acord costisitor care blochează proiectele de combustibil timp de decenii. Unii sunt, de asemenea, precauți în privința cheltuirii de miliarde pe conducte destinate activelor militare tradiționale, cum ar fi aeronavele, având în vedere că tehnologia militară evoluează rapid, au spus diplomații”, arăta Politico.

Politico: România, printre cei mai mari susținători ai proiectului

Polonia, Slovacia, Ungaria, România, Republica Cehă și țările baltice sunt cei mai mari susținători ai reformei, au declarat doi dintre diplomați, în timp ce Franța, Spania, Turcia și Regatul Unit sunt reticente în a semna un acord până la summitul liderilor din 7-8 iulie.

Discuțiile privind modernizarea sistemului au loc de luni de zile și reflectă transformarea NATO de la invazia la scară largă a Ucrainei de către Vladimir Putin în 2022, cu un accent mult mai mare pe pregătirea pentru un posibil atac rusesc. Acest efort a câștigat teren datorită presiunii intense din partea lui Trump ca Europa să își asume responsabilitatea pentru propria apărare.

Sistemul actual folosește o rețea de conducte de înaltă presiune de 10.000 de kilometri pentru a transporta produse rafinate precum combustibil pentru avioane, benzină, motorină și naftă către depozite, aerodromuri militare și civile, rafinării și porturi din 12 țări NATO.

„Există un grad ridicat de pregătire, în special în rândul țărilor din Europa Centrală și de Est… pentru a promova crearea de conducte din vestul Germaniei, prin estul Germaniei până în Polonia, spre sud până în Republica Cehă și spre nord până în Lituania și statele baltice”, a declarat săptămâna trecută ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz.

Mulți oficiali de rang înalt au avertizat că Europa ar trebui să fie pregătită pentru un atac rusesc până în 2030, o perspectivă care „a reînviat interesul alianței pentru infrastructura militară dedicată, concepută să funcționeze în condiții de război”, a adăugat Vladimirov.

Trei dintre diplomați au declarat că totul ar putea dura 30 de ani pentru a fi finalizat și ar acoperi zeci de proiecte, de la modernizarea conductelor până la situri de stocare a energiei. Ar fi cea mai costisitoare inițiativă finanțată în comun din istoria alianței, au adăugat ei.