ANRE mai are de verificat aproape 7,8 miliarde de lei, sumă trimisă de furnizori pentru compensarea plafonării la energie și gaze. Cifrele oficiale

Statul român, prin autoritatea națională în domeniu, mai are în analiză, înainte de a valida, aproape 8 miliarde de lei, pe care furnizorii de energie electrică și gaze naturale le-au suportat în contul schemei de plafonare și compensare a prețurilor.

Mai exact, de la 1 iulie, când a expirat schema de plafonare și compensare a prețurilor la energie, românii plătesc în facturi prețul real din contractul cu furnizorii de energie electrică.

În același timp, dar statul mai are restanțe la decontarea diferențelor dintre prețul plafonat și cel real din contract.

Înainte de 1 iulie, conform actelor normative succesive care au reglementat schema de plafonare începând din anul 2022, diferența dintre prețul real și cel plafonat este acoperită de stat, după ce sumele sunt verificate și validate de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Instituția responsabilă pentru decontarea sumelor aferente consumatorilor casnici este Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, iar pentru cei non-casnici, Ministerul Energiei. Cele două ministere au trimis recent, la solicitarea Mediafax, ultimele date privind stadiul decontărilor.

Facturile la curent au crescut, dar statul nu a achitat toate sumele pentru compensarea plafonării de până la 1 iulie. Cifrele Ministerului Energiei și al Muncii

Mii de români trăiesc încă în locuințe fără curent, în zone izolate și greu accesibile. Cât ar costa electrificarea tuturor caselor din România

ANRE are în analiză încă peste un sfert din suma totală validată

Specialiștii ANRE mai au de analizat o sumă totală trimisă spre validare de furnizori de 7,76 de miliarde de lei, potrivit datelor oficiale transmise la solicitarea Mediafax.

Suma acoperă toate notificările furnizorilor – și pentru consumatorii casnici și non casnici – pe toate schemele de plafonare și compensare, până la data de 8 septembrie.

Este vorba de OUG nr. 27 din 18 martie 2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei și cea mai recentă variantă, OUG nr. 6/2025 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică în perioada 1 aprilie 2025-30 iunie 2025.

Defalcat, sumele aferente consumatorilor casnici sunt de peste două ori mai mari decât în cazul celor non casnici:

• Casnici – 5.297.092.923,99 de lei
• Non casnici – 2.463.748.130,29

Pentru a avea un ordin de mărime, suma rămasă de verificat este de peste un sfert (aproximativ 28%) din cuantumul total validat de ANRE de la debutul schemelor de plafonare, înființate pe fondul crizei prețurilor la energie declanșate după pandemia de COVID-19.

Mai exact, din informațiile actualizate obținute de Mediafax, sume decontate în perioada 1 – 8 septembrie au fost în jur de 6 milioane de lei, care se adaugă celor peste 27,5 miliarde de lei pentru decontarea diferențelor de preț din schemele de plafonare reglementate încă din 2021.

Este vorba de OUG nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022, precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilități persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localități din Munții Apuseni și în Rezervația Biosferei „Delta Dunării” și „succesoarea” ei, OUG nr. 27 din 18 martie 2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei.

Din totalul de 27,5 miliarde de lei, aproximativ 21,5 de miliarde de lei sunt sumele decontate pentru energie electrică și peste 6 miliarde de lei, pentru gaze naturale.

Schema de plafonare și compensare a prețurilor la gaze naturale este încă în vigoare până la 31 martie 2026, dată până la care statul acordă ajutorul de 50 de lei pentru facturile la curent ale românilor cu venituri mici.

Estimările furnizorilor

Furnizorii au atras atenția în mod repetat că mai au de primit sume de ordinul miliardelor de la stat.

„Prin măsurile de plafonare adoptate de autorități, consumatorii casnici au plătit prețuri subvenționate, de 0,68 lei, 0,80 lei sau maximum 1,30 lei/kWh, în funcție de tranșa de consum. Practic, diferența dintre prețul real și tariful achitat de client era acoperită de la bugetul de stat.  În practică, schema de compensare a fost susținută de furnizori, statul având încă de decontat acestora aproximativ 6–8 miliarde de lei. Odată cu eliminarea acestei subvenții, întreaga valoare a facturii este suportată integral de către consumator”, transmitea Laurențiu Urluescu președintele Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER) într-un comunicat de presă transmis pe 26 august, în contextul în care în cutiile poștale ale românilor începuseră să intre facturile cu consumul aferent lunii iulie, cu prețul reliberalizat.

Și Daniela Dărăban, director executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE) – care dețin aproximativ jumătate din piața de furnizare a energiei electrice din România –explica, într-un interviu pentru Mediafax publicat pe 1 septembrie, că prețurile de pe piața angro nu au crescut la 1 iulie 2025, ci până la 1 iulie, statul a ținut facturile artificial mai mici, acoperind diferența față de prețul real din piață.

„Această datorie către furnizori s-a acumulat și a ajuns la aproximativ 7 miliarde lei. Odată eliminată plafonarea, facturile reflectă din nou costul real al energiei electrice – un cost care exista și înainte, dar era ascuns. Plafonarea a fost o măsură excepțională, gândită pentru a atenua șocul global al pieței energiei. Însă, menținută timp de patru ani, ea a creat distorsiuni: a rupt legătura dintre preț și consum, a descurajat investițiile în eficiență energetică, a transferat costurile către furnizori și bugetul public, iar odată introdusă, ea a devenit foarte greu de retras pentru că a creat așteptări nerealiste în rândul consumatorilor”, a explicat Daniela Dărăban.