România se clasează înaintea Germaniei după numărul de fermieri tineri în topul UE. Pe ce loc se poziţionează ţara noastră

România se află pe locul 5 în Uniunea Europeană în topul agriculturii practicate de tineri fermieri, de până în 25 de ani, arată datele Eurostat, biroul european de statistică.

451 afișări
Imaginea articolului România se clasează înaintea Germaniei după numărul de fermieri tineri în topul UE. Pe ce loc se poziţionează ţara noastră

Sursa foto: Profimedia

Numărul tinerilor proprietari sau manageri de ferme a crescut de aproape patru ori în cinci ani, astfel că în 2020 la nivel naţional activau 155.740 de tineri, agricultura românească devenind la fel de atractivă precum cea din Spania, cea din Franţa sau cea din Italia, scrie Ziarul Financiar.

„Agricultura a devenit din ce în ce mai cool pentru tineri, pentru că în ultimii ani mai mulţi tineri au intrat în acest domeniu şi s-a creat efectul bulgărelui de zăpadă, adică au atras şi alţi tineri. Devine un mediu în care se formează comunităţi de tineri, iar experienţa este frumoasă“, spune tânărul fermier Răzvan Prelipcean, cofondator al fermei Naturleg, care cultivă 400 de hectare cu cereale şi legume în judeţul Ialomiţa. El afirmă că se simte o tendinţa de întinerire a populaţiei din agricultură, dar mai e loc de creştere. Spre comparaţie, Franţa, care este lider în topul ţărilor din UE după numărul de tineri manageri sau proprietari de fermă sub 25 de ani, număra 302.340 de fermieri în 2020, dublu faţă de România.

La nivel de regiune, cei mai mulţi tineri fermieri din România sunt în sud-est (32.170), mai arată datele Eurostat. Numărul acestora este comparativ cu cel din regiunea Midi-Pyrenees din Franţa (32.640) şi cu cel din regiunea Aragon din Spania (35.430), conform aceleiaşi surse. Astfel, agricultura românească este la fel de atractivă precum cea din Spania sau Franţa.

Mai mult, dacă în 2016 România nu era nici macăr în top 10 ţări în ceea ce priveşte numărul tinerilor fermieri care acitvează în agricultură, în 2020 a depăşit Germania (64.800) şi Austria (40.130), state în care, în mod tradiţional, plecau tineri români să lucreze în agricultură.

„Au existat măsuri de inves­tiţii din fonduri europene pentru tineri fermieri prin AFIR, cum este Măsura 6.1 «Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri», dar şi alte măsuri prin care au reuşit să realizeze anumite investiţii. De altfel, subvenţiile pentru suprafaţa lucrată sunt mai mari pentru tinerii fermieri, ca să-i susţină să se dezvolte şi să fie competitivi în raport cu cei mari“, a explicat Răzvan Prelipcean.

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a finanţat prin intermediul submăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri“ din cadrul PNDR (2014-2020) 13.645 de investiţii în ferme ale tinerilor fermieri cu fonduri europene de 541,5 milioane de euro. De asemenea, au fost finantaţe 31.972 de investiţii prin submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici“, valoarea acestora fiind de 296 de milioane de euro, conform datelor furnizate anterior de reprezentanţii AFIR pentru ZF.

De asemenea, Răzvan Prelipcean spune că a existat o tendinţă firească de predare a fermelor de părinţi către copii. „În cadrul programului Tineri Lideri pentru Agricultură avem colegi care au preluat fermele familiei. E bine că afacerile se predau, pentru că se asigură continuitatea tradiţiilor, iar tinerii fermieri cunosc specificul fermei şi zonei şi duc cu uşurinţă mai departe businessul“, a completat el.

Tânărul fermier mai spune că faptul că tinerii se îndreaptă spre agricultură susţine şi asigură continuitatea pentru fermele mici, asigură diversitatea între producători şi produsele agricole, asigură păstrarea unor tradiţii, susţine comunităţile rurale şi se reduce fenomenul de îmbătrânire şi depoluare din acest mediu şi, în plus, apar afaceri nonagricole, iar astfel se dezvoltă economic mediul rural.

Totodată, Prelipcean consideră că tinerii pot să facă schimbări şi pot fi temelia procesului de reducere a deficitului comercial cu produse agroalimentare. Valoarea exportului de produse alimentare şi animale vii a fost de 6,15 miliarde de euro în 2021, iar valoarea importului de produse alimentare şi animale vii a fost de 8 miliarde de euro, astfel că România a avut un deficit de 2,15 miliarde de euro, conform datelor de la INS.

„Cred că acesta e doar începutul - întinerirea populaţiei din agricultură, temelia pentru reducerea deficitului de cont curent cu produse agroalimentare, pentru că tinerii vin cu idei noi, forţe proaspete, viziune pe termen lung, se gândesc la inovare şi la digitalizarea fermelor, care atrage eficientizare. În plus, vorbim de noi modalităţi de cultivare a solului, de no till, minimum till şi agricultură ecologică - măsuri ce permit regenerarea solului, utilizarea eficientă a apelor şi sporirea protecţiei mediului“, a precizat tânărul fermier.

Cu toate acestea, pentru a reduce deficitul el crede că trebuie făcut mai mult. Acesta menţionează că acum tinerii au acces dificil la capital, iar utilajele sunt scumpe chiar dacă le cumpără cu cofinanţare din fonduri europene. „Avem nevoie inclusiv de capital de lucru şi ar fi bine ca statul să vină cu subvenţionarea dobânzii pentru investiţii în irigaţii, digitalizare şi procesare, căci tinerii fermieri sunt pasionaţi şi doresc să dezvolte agricultura, dar au nevoie de bani. Tinerii au energia, zvâcnirea, să facă schimbări, însă au nevoie de măsuri care să-i susţină să implementeze financiar ideile“, spune Răzvan Prelipcean.

Datele Eurostat mai arată că în prezent România „deţine“ 10% din tinerii fermieri din UE, astfel că dacă autorităţile intervin cu măsuri concrete de sprijinire a acestora, în câţiva ani se poate bucura de o balanţă echilibrată sau chiar de excedent.

Top 5 ţări din UE după numărul de tineri manageri/proprietari de fermă sub 25 de ani din 2020

În 2016, în România erau 41.220 de tineri fermieri şi ocupa locul 11 în UE. După Italia şi Polonia, România se situează pe locul al treilea în ceea ce priveşte numărul fermierilor sub 25 de ani care lucrează în agricultură.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici