Șeful PPC România, despre schemele de plafonare și compensare a prețurilor la energie și gaze. „Implementarea, execuția au fost absolut sub orice standard acceptabil pentru o țară modernă”

Plafonarea prețurilor finale la energie și gaze pentru consumatorii casnici și noncasnici din România a fost extrem de costisitoare pentru bugetul de stat al României, dar și prost fundamentată și implementată, a declarat jurnaliștilor români prezenți la Helsinki Alessio Menegazzo, country manager și CEO pentru România al Public Power Corporation (PPC).

„Știți foarte bine schema de sprijin care a durat patru ani de zile, una dintre cele mai stufoase și nebazate de date, care a creat o problemă foarte mare. Pentru că am avut 4 ani de prețuri plafonate, iar în momentul în care s-a terminat, nu s-a întâmplat absolut. Așteptarea legitimă a cetățenilor acestei țări este ca în patru ani de zile să înțelegi care este problema. Și să iei măsuri, să faci reglementări, pe market design, care să facă piața asta mai lichidă, mai puțin dependentă de fluctuații. Nu s-a întâmplat absolut nimic”, a declarat Alessio Menegazzo, în marjaa celui mai important eveniment din industria energiei electrice din Europa, Power Summit 2026, la care a participat și reporterul Mediafax, organizat de Euroelectric la Helsinki pe 3 și 4 iunie. Eurelectric reprezintă interesele comune ale industriei europene de energie electrică, având peste 3.500 de companii membre.

În mod evident, șeful PPC a amintit de sumele semnificative prefinanțate de furnizori în contul schemelor de plafonare, fiind în continuare restanțe de ordinul miliardelor pe care trebuie să le achite statul.

„A fost o schemă extrem de costisitoare. România plătește și astăzi, o bucată substanțială din deficitul bugetar (provine din compensațiile achitate de stat furnizorilor – n.r.). Din cauza acestei scheme, noi n-am fost încă plătiți (statul are datorii foarte mari la furnizori – n.r.). Chestia asta cred că este una dintre cele mai clare exemple de cum nu se face o politică publică. Pornind de la un nevoia de a rezolva o problemă, adică de la o nevoie de a interveni extrem de legitimă. Însă implementarea, execuția, au fost absolut sub orice standard acceptabil pentru o țară modernă. Și România este o țară modernă. Și faptul că nu a existat o dezbatere despre chestia asta, adică din nou s-a făcut pentru că cineva a avut niște opinii, niște idee, niște păreri″, a spus Menegazzo.

Tot în marja evenimentului de la Helsinki, și CEO-ul E.ON România și președintele Federaţiei Patronală a Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), Volker Raffel, a comentat, la întrebarea jurnaliștilor, care este nivelul sumelor plătite de stat, dar și costul pe care îl au furnizorii cu dobânzile la creditele bancare pe care au fost forțați să le acceseze, în lipsa banilor datorați de stat, pentru a plăti producătorii și toate taxele și impozitele neamânabile.

„Din păcate (situația decontărilor -n.r.) încă este cam blocată. Avem speranță că acum la ANRE să fie deblocat, dar încă nu știm. Mai avem de recuperat încă doi ani. Acum, cum știți bine, nu mai acumulăm sume noi, dar vorbim despre sumele din anul 2024 și 2025 și avem să închidem acest capitol din trecut pentru că avem nevoie să fim competitiv și în viitor”, a declarat Volker Raffel în discuția cu jurnaliștii români de specialitate.

„Cam 40% au fost decontate și plătite prin ordonanță – care se cheamă avans, chiar dacă vine cu întârziere”

Șeful E.ON România a dezvăluit că statul mai are să îi vireze câteva sute de milioane de lei.

„Cifrele de la ACUE au zis că cererile au fost pentru 9,5 miliarde de lei. Din această sumă, cam 40% au fost decontate și plătite prin ordonanță – care se cheamă avans, chiar dacă vine cu întârziere. Acele 40% au intrat după prevederea legală, deja a intrat și în trecut, cam punctual, dar restul e blocat complet. Atunci vorbim despre cam aproape 6 miliarde virgulă nu mai știu exact sume în momentul în față, pentru că nivel sectorului, și în cazul nostru (E.ON) vorbim despre aproape 700 de milioane de lei. Este vorba și de energie, și de gaze, dar la gaze plafonul nu a fost nepotrivit ca la energie electrică, atunci la gaz nu am acumulat datorii, în cazul nostru vorbim despre decontări la energie electrică”, a declarat Volker Raffel.

Rugat de reporterul Mediafax să ofere o estimare a dobânzilor acumulate de industrie, având în vedere că a luat credite bancare pentru operare, președintele ACUE a indicat o sumă de ordinul sutelor de milioane de lei anual.

„Exact așa este. Pentru asta sunt banii pe care noi i-am plătit către producător, câtre stat, câtre ANAF și așa mai departe și prin legea trebuie să fie dat partea respectivă. Atunci banii au ieșit din contul nostru și pentru a fi în stare să facem asta am luat credite. Și noi toți, dacă fiecare jucător din industria care ia un credit în România, plătește ROBOR plus o marjă negociată cu dânșii”, a spus șeful E.On România.

Astfel, conform calculelor lui Volker Raffel, la o dobândă de 8% – 9% ca dobândă efectivă, pentru cei 6 miliarde de lei care lipsesc, 10% ar fi cam 600 de milioane de lei dobândă anuală, pe toată industria.

„Asta e o povară financiară puternică în comparație cu competitorii care nu au această povară pentru nu au participat la sprijinirea populației în criza energetică”, a conchis șeful E.On România, în discuția de la Helsinki.

Cotele celor doi furnizori în România

PPC, deținută în proporție de 34% de statul elen și cea mai mare companie energetică din Grecia, este prezentă în România din toamna anului 2023, când a preluat operațiunile și activele locale ale italienilor de la Enel.

PPC Energie este unul dintre cei mai mari furnizori de energie electrică și gaze naturale din România, cu o bază de aproximativ 3 milioane de clienți casnici, companii și instituții din toată țara și o rețea de aproximativ 80 de magazine.

Pe piața cu amănuntul de energie electrică, PPC este pe locul secund, cu 27,01% din piață, după Electrica Furnizare, care are o cotă de 31,75%, și în fața E.ON Energie România, cu 16,22%, potrivit celui mai recent raport de monitorizare a pieței, pe ianuarie 2026, realizat și publicat de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

De amintit că E.ON a decis să continue să dezvolte afacerea în România, după ce oficialii au transmis, la întrebarea reporterului Mediafax, poziția companiei după ce înțelegerea cu Grupul MVM, controlat de Executivul de la Budapesta, a încetat, la finalul lunii decembrie, după ce a trecut, fără succes, prin procesul de avizare al statului român.

E.ON Energie România este unul dintre cei mai mari furnizori de gaze și electricitate din România, cu aproximativ 3,4 milioane de clienți. E.ON Assist Complet este o companie regională de servicii care oferă servicii de instalare a infrastructurii și întreținere aferentă energiei. Delgaz, divizia reglementată de energie și gaze a E.ON, nu a făcut parte din acordul care nu s-a concretizat.

Sumele aflate la ANRE spre validare

De amintit că sumele pe care statul le-a cheltuit pentru acoperirea diferenței dintre suma plafonată și cea din contractele românilor – conform schemelor de ajutor pentru facturile la energie electrică și gaze naturale – echivalează cu sub un procent din totalul solicitărilor transmise de furnizori spre validare către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), potrivit informațiilor din piață exclusive ale Mediafax.

Restanțele statului către furnizori sunt de ordinul miliardelor de lei, în timp de plățile făcute în 2026 sunt doar de câteva zeci de milioane.

Este vorba de sumele pe care statul trebuie să le vireze furnizorilor, care au încasat de la clienți facturi la prețul plafonat la energie, respectiv gaze, în loc de prețul din contract.

Sumele care rezultă din aceste diferențe de preț sunt trimise de furnizori la ANRE, care, atunci când le validează, le transmite pentru a fi decontate de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, pentru facturile clienților casnici, respectiv către Ministerul Energiei, pentru noncasnici.

Mai exact, în primele patru luni ale anului, statul a achitat furnizorilor, în contul datoriei aferente schemelor de plafonare și compensare a facturilor la energie electrică și gaze naturale, pentru casnici și non casnici, 77.540.000 de lei, conform execuției bugetului general consolidat după primele patru luni ale anului, anunțată marți de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).

La sfârșitul lunii mai sunt în curs de validare cererile furnizorilor depuse la ANRE – în vederea validării și transmiterii spre decontare ministerelor de resort – care însumează peste 8,86 de miliarde de lei, conform informațiilor Mediafax.

De amintit că suma prevăzută în proiectul de buget pe 2026 era considerată departe de totalul restanțelor pe care de are statul față de furnizori aferente schemelor de sprijin implementate începând din 2022, după cum transmiseseră oficialii AFEER și ACUE în luna martie.

În legea bugetului pentru 2026 sunt prevăzute alocări de 3,75 de miliarde de lei cu destinația fonduri pentru compensarea costurilor la energie, în cazul în care mecanismele existente nu acoperă cererile de decontare. În acest sens, 1,75 miliarde lei sunt alocate Ministerului Muncii -aferente facturilor consumatorilor casnici, iar 2 miliarde de lei, Ministerului Energiei, respectiv consumatorii non casnici.

Potrivit execuției bugetului general consolidat în anul 2025, statul a plătit în total 3,85 de miliarde de lei anul trecut, dintre care pentru casnici (Ministrul Muncii), 2,92 de miliarde de lei, iar pentru noncanici (Ministerul Energiei), 931,32 milioane de lei.

În actualul ritm, statul ar urma să plătească doar 232,5 milioane de lei în 2026.

Schema de plafonare și compensare a prețului la energie electrică a expirat la 31 iunie anul trecut, dată de la care se acordă un ajutor de 50 de lei lunar peroanelor cu venituri modeste, până la finalul acestui an, iar cea aferentă gazelor naturale a expirat la sfârșitul lunii martie, iar din 1 aprilie a fost introdusă reglementarea modului în care se calculează prețul, timp de un an, pentru a nu fi prea mare față de prețul plafonat.