Fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan a declarat, marți, că proiectul Reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă trebuie să includă soluții care să asigure apa necesară răcirii pentru următorii 30 de ani. El susține că noile reactoare nu pot fi construite înainte de rezolvarea problemei debitului Dunării.
Situația de la Cernavodă a ajuns într-un punct critic. Unitatea 1 este deja oprită, iar pentru Unitatea 2, singurul reactor rămas în funcțiune, au început procedurile tehnice premergătoare opririi controlate. Nuclearelectrica a anunțat că aceasta ar putea fi oprită în dimineața zilei de joi, 13 august.
Bogdan Ivan a explicat, la Digi24, că problema alimentării cu apă trebuie rezolvată pe termen lung, atât pentru retehnologizarea Unității 1, cât și pentru construirea Reactoarelor 3 și 4.
„Retehnologizarea Unității 1 plus construcția reactoarelor 3 și 4 (…) au ca parte din proiect inclusiv asigurarea sustenabilității pentru 30 de ani de acum înainte”, a spus Bogdan Ivan.
Investițiile trebuie să țină însă cont de modul în care ar putea evolua debitele Dunării în următoarele decenii.
Printre soluțiile luate în calcul se află modernizarea sistemului de captare și răcire a apei, precum și amenajarea unor noi bazine care să asigure o rezervă în perioadele critice.
Întregul sistem ar trebui să fie „sustenabil încă 30 de ani de acum înainte, indiferent de modul în care vor arăta debitele Dunării”, a spus fostul ministru. Noile bazine de răcire ar trebui să asigure o rezervă de apă în situații precum cea actuală.
În cazul celor două noi unități, debitul Dunării este o condiție de care trebuie să țină cont proiectul încă dinaintea începerii construcției.
„Reactoarele 3 și 4, cele care ar urma să fie construite, nici nu pot fi construite până nu este rezolvat debitul Dunării, pentru că proiectul în sine ține cont de ceea ce înseamnă debitul Dunării”, a declarat Bogdan Ivan.
Miza este cu atât mai mare cu cât investiția se ridică la aproape 10 miliarde de dolari.
„Nu ai putea să faci un proiect de asemenea anvergură, care să aibă aproape 10 miliarde de dolari investiție, fără să te asiguri prima dată că vei avea suficientă apă timp de 30 de ani”, a spus fostul ministru.
Proiectul Unităților 3 și 4 de la Cernavodă este unul dintre principalele proiecte prin care România urmărește creșterea producției de energie nucleară. Bogdan Ivan preciza, în perioada în care conducea Ministerul Energiei, că cele două noi reactoare de tip CANDU – tehnologie canadiană folosită și la Unitățile 1 și 2 – ar urma să dubleze capacitatea de producție nucleară a țării.
Bogdan Ivan a spus că, în perioada în care conducea Ministerul Energiei, a negociat o finanțare de 3 miliarde de dolari pentru retehnologizarea Unității 1, iar acordul financiar ar trebui să fie semnat până cel târziu în octombrie.
Lucrările presupun modernizarea instalațiilor de captare a apei și a sistemului de răcire, astfel încât întregul sistem hidrologic să fie sustenabil pentru următorii 30 de ani, indiferent de evoluția debitului Dunării. Printre soluțiile menționate se află și construirea unor noi bazine de răcire, care să asigure o rezervă de apă în perioadele critice.
Proiectul de retehnologizare a Unității 1 se află în etapa de pregătire a implementării. Potrivit Nuclearelectrica, lucrările majore sunt programate pentru perioada 2027–2030 și vor cuprinde retubarea reactorului și modernizarea sistemelor și echipamentelor unității. Retehnologizarea ar urma să permită funcționarea Unității 1 pentru încă un ciclu de aproximativ 30 de ani.
În privința proiectului hidrotehnic pentru direcționarea apei Dunării către centrala de la Cernavodă, Ivan a spus că nu știe în ce stadiu se află, deoarece acesta nu a ținut de Ministerul Energiei.
„Dacă există acel proiect, iar el nu a fost operaționalizat, cine l-a ținut la sertar? E normal să răspundă. Nu știu exact în ce stadiu este, pentru că nu a fost în resortul Ministerului Energiei”, a declarat fostul ministru.