Declarația a fost făcută prin intermediul canalului de Telegram al serviciului de presă al președinției belaruse și a fost preluată de agenția EFE.
„Nu am dorit să guvernez în mod autoritar, dictatorial. Dar până acum nu am putut proceda altfel”, a afirmat Lukașenko, considerat de mult timp ultimul dictator al Europei.
De-a lungul celor trei decenii de mandat, Aleksandr Lukașenko a folosit forța pentru a înăbuși protestele opoziției, în special după scrutinul prezidențial din august 2020, contestat de societatea civilă și sprijinit de Occident. Toate partidele și mișcările de opoziție au fost scoase în afara legii, iar numărul deținuților politici este estimat la aproximativ 1.300, potrivit activiștilor pentru drepturile omului.
Mulți lideri ai opoziției au fost nevoiți să se autoexileze, împreună cu sute de activiști și participanți la manifestațiile din 2020.
Aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, Aleksandr Lukașenko a permis ca teritoriul belarus să fie folosit pentru lansarea invaziei asupra Ucrainei în 2022. Totuși, liderul belarus a încercat în ultimele luni să normalizeze relațiile cu Statele Unite. Înainte de summitul Putin–Trump desfășurat pe 15 august în Alaska, Lukașenko a discutat telefonic cu președintele american Donald Trump, semnalând o tentativă de echilibru diplomatic.
În ianuarie, Lukașenko a fost reales pentru al șaptelea mandat consecutiv, cu peste 86% din voturi, scrutin considerat de opoziție și comunitatea internațională drept lipsit de transparență.