America Latină, un rezervor al catolicismului şi un "continent al speranţei"

Argentinianul Jorge Mario Bergoglio, care va urca pe tronul Sfântului Petru, este primul papă originar de pe continentul american, numit "continentul speranţei" de către Ioan Paul al II-lea, deoarece are cel mai mare număr de catolici din lume (580 de milioane).

206 afişări
Imaginea articolului America Latină, un rezervor al catolicismului şi un "continent al speranţei"

Papa Francisc (Imagine: AFP/ Mediafax Foto)

Papa Francisc, primul Suveran Pontif non-european după mai mult de 1.200 de ani, a venit la conducerea Bisericii Catolice într-un moment de criză, iar experienţa sa latino-americană ar trebui să conteze, atunci când va decide dacă merge în continuare pe calea tradiţionalistă a predecesorului său Papa Benedict al XVI-lea sau dacă recurge la o reînnoire, adaptându-se cerinţelor epocii, apreciază analiştii.

Cardinalul brazilian Raymundo Damasceno Assis, preşedintele Confederaţiei Episcopale din Brazilia (CNBB), a dat asigurări - cu câteva zile înainte de alegerea lui Bergoglio - că Biserica Catolică latino-americană şi-a conservat caracterul "viu şi dinamic", spre deosebire de Europa, şi poate din acest considerent un papă din această parte a lumii ar oferi mai multe.

"Biserica din America Latină trăieşte un moment foarte special, de entuziasm misionar foarte important, care merge să întâlnească oameni din periferiile sărace ale marilor oraşe, din comunităţile noastre", anunţa el recent pentru AFP.

Biserica latino-americană insuflă un "supliment de viaţă" Bisericii europene, care, la rândul său, "traversează un proces de secularizare foarte puternic şi suferă o criză de vocaţie", a spus el.

"Europa pare a fi puţin blocată, puţin obosită, în timp ce cred că America Latină poate aduce o contribuţie foarte importantă, în primul rând, pentru că acesta este continentul cu cel mai mare număr de catolici din lume, aproximativ 44%, şi în al doilea rând, pentru că poporul nostru este profund religios", a dezvăluit cardinalul brazilian.

Brazilia, cu 123 de milioane de credincioşi, este ţara din America Latină cu cei mai mulţi catolici. Ea este urmată de Mexic, care numără 93 de milioane de credincioşi catolici.

Dar profesorul Jeffrey Klaiber, un istoric al religiilor de la Universitatea Catolică din Lima, este mai puţin optimist în privinţa situaţiei Bisericii Catolice din America Latină.

"Imensa majoritate a catolicilor nu-şi practică credinţa. Mulţi dintre ei au lăsat-o deoparte şi există milioane de credincioşi care nu merg niciodată la Biserică", a anunţat el pentru AFP.

"Nu există spaţiu pentru tineri cu spirit critic ce vor să vadă mai multă dreptate şi pace în lume, şi care se simt totodată catolici", dezvăluie el.

În opinia lui Klaiber, stagnarea catolicismului este mondială, fiind cauzată, înainte de toate, de un mediu spiritual puţin atrăgător pentru tinerii care caută răspunsuri la problemele lor şi de o formare prea tradiţionalistă în seminarii.

"Tinerii nu se simt implicaţi în Biserici de la ultimii doi papi", Ioan Paul al II-lea şi Benedict al XVI-lea, care s-au aflat la conducerea Vaticanului în perioada 1978-2013, apreciază Klaiber.

În plus, el dezvăluie uşurinţa relativă cu care grupările evanghelice s-au multiplicat în ultimele decenii în America Latină.

Potrivit specialistului american în problemele Vaticanului, John L. Allen, printre priorităţile noului papă ar trebui să fie "provocarea pe care o reprezintă pentru catolicism explozia mişcărilor penticostale şi evanghelice în America Latină şi indiferenţa religioasă".

Papa Francisc va trebui să combată acest paradox din America Latină, care, deşi este considerată un rezervor de credincioşi, este abandonată de către numeroşi catolici ce se alătură comunităţilor evanghelice sau de către credincioşi ce se îndepărtează de religie şi nu o mai practică.

Cu toate acestea, noul papă nu ar trebui să se preocupe de resurgenţa teologiei eliberării, marginalizată de către Benedict al XVI-lea, care, în acest domeniu, a consolidat conservatorismul predecesorului său Ioan Paul al II-lea.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici