Consecinţele tentativei de lovitură de stat din Turcia

În anul 2015, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, unul dintre fondatorii Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), a convocat în luna noiembrie noi alegeri legislative, în speranţa că îşi va consolida controlul asupra ţării. Cauza acestora a fost faptul că în cadrul alegerilor parlamentare anterioare, ce avuseseră loc în luna iunie, AKP nu a reuşit să obţină majoritatea mandatelor, pentru prima dată de la sosirea sa la putere în anul 2002.

Alegerile parlamentare din luna noiembrie 2015 i-au adus din nou partidului preşedintelui turc majoritatea în Parlament, rezultat ce a agravat tensiunile dintre conservatori şi laici, ce au condamnat creşterea autoritarismului islamist al lui Recep Tayyip Erdogan.

În urma acestor alegeri, copreşedintele Partidul Poporului Democrat (HDP, pro-kurd), Selahattin Demirtas, a criticat oficialii guvernamentali pentru că ar fi presat partidul HDP să anuleze mitinguri programate şi televiziunile locale şi pentru că ar fi alocat reprezentanţilor formaţiunii sale politice un timp de emisie mai mic, comparativ cu cel atribuit celor ce calificau HDP drept aripă politică a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Potrivit autorităţile turce, PKK este o organizaţie teroristă.

Tentativa de lovitură de stat din Turcia, din data de 15 iulie 2016, a avut loc pe fondul tendinţelor autoritariste ale Administraţiei Recep Erdogan, ce a fost criticată pentru încălcări ale libertăţilor civice, înscriindu-se în tendinţa armatei de a proteja ordinea laică.

Pe 15 iulie, o facţiune a armatei turce a încercat să preia puterea politică prin înlăturarea Administraţiei Recep Tayyip Erdogan. Tentativa de lovitură de stat militară a eşuat, dar s-a soldat cu aproape 265 de morţi şi reprezintă în continuare o puternică sursă de îngrijorare în legătură cu stabilitatea sistemului constituţional turc.

Aproximativ 50.000 de persoane au fost suspendate din funcţii sau arestate după tentativa de lovitură de stat din Turcia, în contextul în care Administraţia Recep Tayyip Erdogan a lansat o campanie împotriva susţinătorilor adversarului său, clericul musulman Fehtullah Gulen.

Clericul Fethullah Gülen, un fost aliat preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, este liderul Mişcării Gülen (Hizmet). Gulen s-a stabilit în statul american Pennsylvania după ce a căzut în dizgraţia Ankarei. El este acuzat că se află în spatele opoziţiei din Turcia, iar Administraţia Erdogan suspectează că rivalul său politic a organizat tentativa de lovitură de stat şi că s-ar bucura de susţinerea Washingtonului.

Administraţia Recep Tayyip Erdogan a instituit starea de urgenţă pe 15 iulie, în contextul tentativei de lovitură de stat militară. În luna octombrie, Turcia a dispus prelungirea acesteia cu alte trei luni. Turcia a dispus de asemenea suspendarea aplicării prevederilor Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului, în cadrul măsurilor care decurg din proclamarea stării de urgenţă.

Măsurile care au fost adoptate după tentativa de lovitură de stat au fost aspru criticate de către liderii occidentali, conform acestora acţiunile de epurare care vizează forţele militare turce afectează cooperarea bilaterală, inclusiv în cazul luptei împotriva grupării teroriste Stat Islamic.

Relaţiile dintre Turcia şi Germania s-au înrăutăţit după tentativa de lovitura de stat din Turcia, Ankara acuzând Berlinul că nu a condamnat destul de rapid şi decisiv lovitura de stat. Agravarea relaţiilor s-a produs şi între UE şi Turcia, existând temeri că Ankara ar putea renunţa la acordul privind limitarea imigraţiei, fapt ce ar duce la reizbucnirea crizei refugiaţilor. Anumiţi lideri occidentali au solicitat Uniunii Europene să încheie negocierile de aderare a Turciei la Blocul comunitar, în contextul adoptării noilor măsuri în urma tentativei de lovitură de stat.

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a evocat din nou o posibilă reintroducere a pedepsei cu moartea în ţara sa dacă poporul doreşte acest lucru, fapt aspru criticat de statele occidentale. Acesta a criticat UE pentru că nu denunţă menţinerea pedepsei capitale în SUA şi în alte ţări, dar o condamnă în cazul Turciei.

O altă consecinţă a fost blocarea temporară a bazei aeriene de la Incirlik, folosită de forţele NATO pentru operaţiunile împotriva Stat Islamic, pe fondul zvonurilor din presă privind o nouă tentativă de lovitură de stat.

Preşedintele Erdogan a răspuns în faţa criticilor legate de noile măsuri restrictive: "Instituirea stării de urgenţă nu este în niciun caz împotriva democraţiei, a legilor şi libertăţilor”. Potrivit acestuia, rolul lor este de a le consolida, de a proteja cetăţenii", catalogându-i drept "martiri" pe cei ucişi în confruntări cu militarii rebeli în timpul tentativei de lovitură de stat.

Totodată, autorităţile din Turcia au anunţat că vor închide 131 de instituţii mass-media, în urma tentativei de lovitură de stat din 15 iulie. Lista instituţiilor care urmau a fi închise cuprindea trei agenţii de ştiri, 16 canale de televiziune, 23 posturi radio, 45 de ziare, 15 reviste şi 29 de edituri.

Un alt rezultat al acţiunii de la 15 iulie este reprezentat de relaţiile diplomatice dintre Rusia şi Turcia. Cu două săptămâni înainte de 15 iulie, cele două state au căzut de acord să reia relaţiile de cooperare bilaterale. Asasinarea ambasadorului rus la Ankara, Andrei Karlov, ar putea risca să pună capăt cooperării dintre cele două ţări. Ambasadorul Rusiei în Turcia, Andrei Karlov, a fost împuşcat în timp ce participa la o expoziţie, în oraşul Ankara. Asasinul ambasadorului rus se numea Mevlut Mert Altinas, un fost agent al poliţiei turce.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a cerut Turciei garanţii de securitate după asasinarea ambasadorului rus, argumentând că Administraţia de la Ankara este responsabilă de siguranţa diplomaţilor ruşi aflaţi pe teritoriul turc. În pofida acestui incident, Rusia şi Turcia au stabilit să continue cooperarea, inclusiv cea împotriva terorismului.

Asasinul ambasadorului Rusiei era membru al mişcării clericului musulman disident Fethullah Gülen, a acuzat preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan. Procurorii turci încearcă să afle de ce asasinul ambasadorului Rusiei nu a fost capturat în viaţă de forţele speciale, pe fondul speculaţiilor că s-ar încerca ascunderea legăturilor acestuia, însă preşedintele Recep Tayyip Erdogan a lăudat intervenţia poliţiei.

Clericul Gulen acuză Guvernul turc de defăimare a organizaţiei sale, sugerând că Guvernul de la Ankara ar putea facilita alte asasinate pentru a le imputa susţinătorilor săi.

Citeşte şi: Un lider al organizaţiei teroriste Stat Islamic, eliminat în Siria de coaliţia FDS

Citeşte şi: Forţele irakiene au reluat ofensiva pentru cucerirea oraşului Mosul

Citeşte şi: Elicopter militar, de tip Apache, prăbuşit în Statele Unite: Doi militari din cadrul Gărzii Naţionale au murit

Citeşte şi: Cel puţin 33 de răniţi, în urma a două atacuri cu bombă în Filipine

Citeşte şi: Administraţia Obama ar putea anunţa represalii împotriva Rusiei pentru presupusa implicare în alegeri/ Moscova va răspunde oricăror "măsuri ostile"

Citeşte şi: Poliţia din Olanda verifică dacă suspectul atacului de târgul de Crăciun din Berlin a tranzitat această ţară