Aderarea Ucrainei la UE s-ar putea realiza până în 2027, cel puțin parțial, într-o primă etapă.
Este concluzia unei analize publicate de Politico, în care se face referire la una dintre cele mai ambițioase și controversate tentative de remodelare a politicii de extindere a UE.
Ideea se află într-un stadiu incipient, însă ea reflectă nu doar presiunea exercitată de războiul declanșat de Rusia, ci și o criză mai profundă a mecanismelor tradiționale prin care UE își integrează noi membri.
Se împlinesc patru ani de la invazia rusă în Ucraina, iar Bruxelles-ul pare acum să abandoneze logica „reforme mai întâi, aderare pe urmă” în favoarea unui model de integrare graduală, care ar avea ca scop să-i ofere Kievului un ancoraj politic mai clar în spațiul european.
Publicația citează că zece oficiali și diplomați UE iau în calcul o formă de „extindere inversă”, prin care Ucraina ar urma să fie adusă „în interiorul cortului”, înainte de finalizarea criteriilor clasice de aderare.
Această abordare este alimentată și de presiunea explicită venită de la Kiev.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia va încerca să blocheze integrarea europeană a țării sale și că stabilirea unei date clare de aderare este esențială: „Rusia va încerca probabil să oprească intrarea noastră în UE. De aceea spunem să se stabilească o dată. De ce o dată specifică? Pentru că data va fi semnată de Ucraina, Europa, SUA și Rusia.” Pentru Kiev, UE nu este doar un proiect economic sau instituțional, ci „garanții de securitate”.
Conceptul discutat la Bruxelles reia, într-o formă adaptată contextului actual, viziunea unei Europe cu mai multe viteze, promovată de președintele francez Emmanuel Macron încă din 2017. Potrivit oficialilor europeni, ideea ar presupune „o recalibrare a procesului — te alături, iar apoi ți se acordă treptat drepturi și obligații”.
Susținătorii acestei abordări insistă că nu este vorba despre coborârea standardelor, ci despre transmiterea unui semnal politic puternic către statele blocate în anticamera UE din motive geopolitice sau politice.
„Este important să transmitem un mesaj politic”, a explicat un diplomat UE, subliniind că „războiul de agresiune durează de patru ani” și că Ucraina are nevoie nu doar de sprijin militar, ci și „politic și psihologic”.
În acest sens, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat statelor membre mai multe scenarii pentru depășirea blocajelor din procesul de extindere, inclusiv ideea aderării graduale.
Mesajul este dublu: menținerea presiunii pentru reforme, dar și prevenirea unei deziluzii strategice care ar putea împinge Ucraina „să întoarcă spatele Occidentului”.
Totuși, scepticismul persistă.
Un oficial UE avertizează că „nu se poate discuta despre două categorii de state membre”, o astfel de arhitectură riscând să submineze însăși coeziunea proiectului european.
Germania este menționată explicit ca fiind reticentă față de crearea unor niveluri diferite de apartenență, temându-se că promisiunile politice nu vor putea fi onorate instituțional.
În pofida dorinței de accelerare, mesajul oficialilor europeni rămâne ferm în privința reformelor.
„Nu vor exista scurtături”, a declarat un oficial UE, subliniind că adevărata valoare a apartenenței la UE constă în „transformarea prin procesul de extindere”.
Această poziție este reiterată inclusiv de statele cele mai favorabile Ucrainei.
Kievul, la rândul său, încearcă să transmită că este pregătit.
„Vom fi pregătiți din punct de vedere tehnic până în 2027”, a afirmat Zelenski, legând explicit aderarea la UE de discuțiile privind încheierea războiului și garanțiile de securitate.
Principalul obstacol politic rămâne însă premierul ungar Viktor Orbán, descris de diplomați drept „cel mai apropiat aliat al lui Putin în UE”.
Opoziția sa față de aderarea Ucrainei este considerată nu doar strategică, ci profund personală. „Este o chestiune personală între Orbán și Zelenski”, afirmă un diplomat de rang înalt, amintind de schimburile dure de replici dintre cei doi lideri.
Orbán a folosit tema Ucrainei ca armă electorală, declarând că „Ucraina este dușmanul nostru” și că nu ar trebui „niciodată” să adere la UE. În acest context, Bruxelles-ul își leagă parțial speranțele de alegerile din Ungaria din aprilie.
O eventuală înfrângere a lui Orbán ar putea deschide calea unei schimbări de tactică, mai ales dacă opoziția condusă de Péter Magyar va opta pentru un referendum pe tema aderării Ucrainei, consideră sursa citată.
Dacă Orbán rămâne la putere, liderii europeni par pregătiți să joace o ultimă carte: influența lui Donald Trump.
Faptul că aderarea Ucrainei la UE până în 2027 apare într-un proiect de propunere în 20 de puncte pentru încheierea războiului indică o schimbare de paradigmă: extinderea UE nu mai este doar o politică internă a blocului, ci o piesă integrantă a arhitecturii de securitate europene și transatlantice.