Financial Times: Putin, marele propagandist al Rusiei

Vladimir Putin utilizează simbolismul din perioada sovietică, provocând temeri cu privire la instituţiile democratice ale ţării, iar după anexarea Crimeei naţionalismul a devenit o componentă puternică a acestor mutaţii la nivelul sistemului politic, comentează Financial Times în ediţia electronică.

1101 afişări
Imaginea articolului Financial Times: Putin, marele propagandist al Rusiei

Financial Times: Putin, marele propagandist al Rusiei (Imagine: captură ft.com)

După anexarea Crimeei, în martie, au fost adoptate măsuri care simbolizează o renaştere sovietică, scrie prestigioasa publicaţie britanică într-un material amplu, citând între altele reintroducerea unor competiţii sportive din perioada respectivă, crearea unui Consiliu pentru "dezvoltarea inovaţiei industriei ruse" în care au fost numiţi excusiv foşti miniştri sovietici şi introducerea de către unii producători alimentari a unor simboluri sovietice pe ambalaje - mizând pe convingerea consumatorilor că fosta Uniune Sovietică era mai strictă în controalele asupra calităţii.

Unii observatori consideră aceste măsuri drept concesii simbolice faţă de nostalgia publicului, care simte că noii Rusii îi lipseşte o identitate naţională puternică, însă schimbările recente merg cu mult dincolo de nostalgie, naţionalismul devenind o componentă puternică a unei renaşteri sovietice, denunţată de critici ca prezentând "conotaţii sinistre clare".

"Aş spune că, de mai mulţi ani, am observat ceea ce se poate numi o nazificare a elitei", declarată pentru FT Igor Iakovenko, un fost conducător al Asociaţiei Ruse a Jurnaliştilor, referindu-se la instalarea unor persoane loiale lui Putin în posturi-cheie la nivel academic şi în mass-media. Însă susţinătorii preşedintelui resping trimiterile la fascism şi subliniază că acuzaţiile privind subminarea democraţiei sunt exagerări, invocând câştigarea de către opoziţie a alegerilor de la Novosibirsk şi continuarea unei "liberalizări a sistemului politic".

Însă unii susţinători ai lui Putin sunt de acord că preşedintele îşi consolidează acapararea asupra puterii. "Este convins că Occidentul se va purta în Rusia ca în Ucraina şi că vor încerca să-l detroneze", declară Serghei Markov, un consilier politic apropiat Kremlinului.

Preşedintele rus intenţionează să rescrie programa şcolară pentru istorie, scrie FT, citând în acest sens cazul unui profesor de istorie, Igor Doluţki, care obişnuieşte să conteste versiunile oficiale şi tabuurile politice, motiv pentru care şi-a pierdut în mai multe rânduri postul, în cei 35 de ani de carieră la Moscova. Din 2013, există iniţiativa înlocuirii unui evantai larg de manuale cu două sau trei manuale care urmează un concept unificat.

Între "detaliile" care aproape sigur nu vor mai apărea în noile manuale de istorie se află atrocităţi comise de către Armata Roşie în Europa de Est, întrebări despre modul în care Rusia a obţinut unele teritorii noi şi o istorie detaliată a Ucrainei altfel decât în cadrul Rusiei. "Ideea principală este că elevii nu trebuie să pună la îndoială faptul că ţara noastră are întotdeauna dreptate", declară pentru FT Nikita Petrov, un istoric de la Memorial, un ONG specializat în represiunea din perioada sovietică

Guvernul rus nu este pregătit să se oprească doar la manualele de istorie, continuă publicaţia britanică, citând declaraţia unui membru al Partidului Rusia Unită, la putere, care a apreciat săptămâna aceasta că este necesar un concept unificat, similar celui adoptat pentru programa şcoalară la istorie, şi pentru literatură şi gramatică.

Guvernul lucrează, de asemenea, la un set de "directive în politica culturală", un proiect care face intelighenţia liberală din Rusia să tremure, notează FT. Proiectul insistă asupra "respingerii principiilor multiculturalismului şi toleranţei. Apărarea unui cod cultural unificat reclamă respingerea susţinerii de către stat a unor proiecte culturale care impun norme valorice străine societăţii" ruse, postulează respingerea conceptelor "liberale occidentale" care sugerează o cale universală de dezvoltare şi necesitatea ca Guvernul să protejeze societatea rusă de "impactul negativ al produselor culturale nepotrivite".

"Numeroase persoane înţeleg în mod clar că, dacă anexarea Crimeei este acceptată, atunci adevăratul stat fascist va apărea aici şi nu la Kiev", afirmă istoricul Andrei Zubov, referindu-se la acuzaţiile propagandei ruse, potivit căreia noile autorităţi ucrainene sunt fasciste. În opinia sa, "nu va fi vorba despre o renaştere a Uniunii Sovietice, ci a statului fascist în cea mai pură formă a sa, în sensul lui Mussolini. Nu vor exista politici rasiste şi Holocaust, ci va exista un principiu de bază, şi anume statul este totul".

Zubov a fost concediat luna trecută de Institutul de Stat pentru Relaţii Internaţionale de la Moscova (MGIMO), după ce acesta a comparat anexarea Crimeei cu ocuparea Sudetenland de către Adolf Hitler în 1938. Instituţia, în care Ministerul rus de Externe îşi pregăteşte diplomaţii, l-a catalogat pe renumitul istoric drept "amoral", o "caracterizare" care-i poate bloca profesorului angajarea pe teritoriul Rusiei.

În contextul în care criza din Ucraina a declanşat aceste mutaţii ale sistemului politic din Rusia, criticii lui Putin argumentează că acestea erau de mult timp avute în vedere.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici