Un document nepublicat al Strategiei de Securitate Națională a Statelor Unite (NSS) indică faptul că administrația Trump ar fi analizat o reconfigurare majoră a relației cu Europa. Versiunea, menționată de mai multe publicații, sugerează că abordarea ar include și o repoziționare unor state în afara cadrului UE.
Potrivit The Economic Times – care citează publicația americană Defense One, specializată în politică de securitate – draftul strategiei de securitate a SUA arată că Austria, Italia, Ungaria și Polonia sunt considerate state cu care Washingtonul ar trebui să colaboreze mai strâns. Defense One notează că documentul merge mai departe și recomandă „tragerea acestor state departe de Uniunea Europeană”.
Președintele american are relații strânse cu cel puțin trei din cele patru țări. Trump l-a lăudat în repetate rânduri pe premierul ungar Viktor Orbán și menține legături strânse cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki. De asemenea, și-a exprimat public admirația față de prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, pe care a numit-o o „femeie fantastică” care a „luat Europa pe sus”.
Sunt menționate și măsuri de sprijin pentru mișcări care promovează suveranitatea și modurile tradiționale de viață europene. A „partidelor, mișcărilor și figurilor intelectuale și culturale care urmăresc suveranitatea și păstrarea sau restaurarea modurilor tradiționale de viață europene, rămânând în același timp pro-americane”.
Capitolul intitulat „Make Europe Great Again” pornește de la ideea că Europa se confruntă cu o „ștergere civilizațională” din cauza politicilor de imigrație și a restricțiilor asupra libertății de exprimare.
Casa Albă a negat autenticitatea documentului. „Nu există nicio versiune alternativă, privată sau clasificată a Strategiei de Securitate Națională”, a declarat purtătoarea de cuvânt Anna Kelly. Ea a menționat că presupusele scurgeri provin de la persoane „îndepărtate de președinte”.
Versiunea publică a NSS, lansată recent, nu include aceste pasaje, dar atrage atenția asupra unei „extinderi perpetue a NATO”. De asemenea, sugerează că unele state europene nu mai pot fi considerate aliați de încredere, observație care a provocat neliniște la Bruxelles.
Reacțiile europene au fost rapide. Lideri ai Uniunii Europene au respins ideea ca Statele Unite să influențeze arhitectura politică internă a continentului. Președintele Consiliului European, António Costa, a respins explicit orice tentativă a Statelor Unite de a influența politica internă a UE, subliniind că astfel de decizii aparțin exclusiv cetățenilor europeni.
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că Europa trebuie să devină „mult mai independentă de SUA în materie de securitate”. Iar premierul polonez Donald Tusk a cerut calm, subliniind că Europa rămâne „cel mai apropiat aliat” al Statelor Unite.
Documentul scurs descrie și o schimbare majoră a modului în care Statele Unite își definesc rolul în lume, pornind de la ideea că America nu ar trebui să mai încerce să domine ordinea internațională. Versiunea nepublicată a strategiei de securitate arată că „urmărirea unei dominații globale a fost o direcție greșită și nerealistă”.
În locul acestei abordări, se propune un nou model de cooperare între marile puteri, prin crearea unui format denumit „Core 5” (C5), alcătuit din Statele Unite, China, Rusia, India și Japonia. Acest grup ar urma să funcționeze ca un forum permanent de coordonare, similar G7. Noul format nu ar impune însă condiționări legate de tipul de regim politic sau de nivelul de dezvoltare economică.
Documentul precizează că această deschidere către cooperare nu ar însemna retragerea completă a Statelor Unite din rolul lor internațional. Deși Washingtonul ar urma să colaboreze cu China și Rusia în cadrul C5, acestea „nu trebuie lăsate să înlocuiască rolul de lider al SUA”. Menținerea stabilității globale ar trebui realizată prin parteneriate cu așa-numiți „actori regionali”.