Neutralitatea Elveţiei, pusă la încercare. „Ţara adoptă o linie mai dură în ceea ce priveşte Rusia”

Invazia Ucrainei de către Rusia a pus la încercare neutralitatea Elveţiei şi, odată cu aceasta, rolul tradiţional al ţării de intermediar internaţional şi reputaţia de refugiu sigur pentru bunurile celor mai bogaţi şi mai puternici oameni din statul condus de Putin.

10486 afișări
Imaginea articolului Neutralitatea Elveţiei, pusă la încercare. „Ţara adoptă o linie mai dură în ceea ce priveşte Rusia”

Sursa foto: Hepta

Ramura executivă elveţiană a încetat să anunţe sancţiuni unilaterale împotriva intereselor Rusiei după acţiunea militară vertiginoasă a Moscovei în Ucraina. În schimb, Consiliul Federal a optat să se încadreze în conformitate cu Uniunea Europeană şi se angajează ca indivizii şi companiile ruse lovite de sancţiunile UE să nu poată să se sutragă în Elveţia, chiar dacă ţara nu este stat membru al Uniunii.

Guvernul a declarat că „intermediarilor” financiari din Elveţia li se interzice acum să înceapă noi relaţii de afaceri cu 363 de ruşi şi patru companii ruseşti. Orice afacere existentă trebuie raportată la secretariatul Afacerilor Economice Elveţiene. Mai mult decât atât, sunt luaţi în considerare şi alţi paşi ce urmează a fi anunţaţi.

Deşi nu este o represiune în comparaţie cu alte sancţiuni occidentale care vizează pedepsirea Moscovei pentru invadarea Ucrainei, impactul poate fi, chiar şi aşa, simţit. Bogata naţiune alpină a fost cel mai mare destinatar al tranzacţiilor efectuate de persoane private din Rusia, potrivit unui raport întocmit de Ambasada Elveţiei la Moscova.

„Elveţia a fost de departe, de ani de zile, cea mai importantă destinaţie la nivel mondial pentru ruşii bogaţi ce voiau să îşi gestioneze averea”, se arată în raport, adăugând că transferurile nete ale contribuabililor ruşi în Elveţia au totalizat 2,5 miliarde de dolari în 2020.

Consilierul federal Guy Parmelin, şeful Departamentului pentru Afaceri Economice Federale, a menţionat că Elveţia este obligată să urmeze sancţiunile ONU, dar ar fi putut decide dacă urmează şi sancţiunile date de UE, ţinând cont de legislaţia ce a consacrat „neutralitatea” dreptului eleveţian.

Autorităţile elveţiene reiau, în esenţă, măsurile instituite şi în 2014 după preluarea Crimeei de către Rusia, în care au încercat, de asemenea, să se asigure că sancţiunile UE nu au fost evitate pe spaţiul elveţian.

„Elveţia adoptă astfel o linie mai dură în ceea ce priveşte Rusia”, a declarat Parmelin, citat de AP News.

Cu toate acestea, Elveţia este, de asemenea, nerăbdătoare să-şi protejeze rolul de intermediar diplomatic pentru unele ţări, dintre care una este Rusia. „Este important pentru Consiliul Federal ca implementarea acestor măsuri să nu întrerupă discuţiile dintre Elveţia şi ţările afectate. Vrem să oferim serviciile noastre ţărilor aflate în conflict, dacă aceste ţări doresc. Dacă Elveţia ar adopta automat sancţiunile impuse de UE sau de alte ţări, nu ar mai putea juca în mod credibil rolul tradiţional pentru care este apreciată la nivel mondial”, a adăugat el.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici