SUA „taie degetele” Chinei de la mâna Venezuelei pentru a proteja petrodolarul, subminat de yuan și de criptomonede

Nu mai este vorba doar despre rezervele vaste de petrol pe care țara le are în continuare sau despre potențialul pe care aceste rezerve îl reprezintă pentru marile companii americane. Pentru că nu era aliniată cu Washingtonul, Venezuela lui Maduro participa la un comerț petrolier, în principal cu China, în care dolarul nu mai avea loc. Acest lucru reprezenta o provocare atât de serioasă la adresa arhitecturii hegemonice a petrodolarului, instaurată de SUA în urmă cu decenii, încât ar fi grăbit intervenția lui Trump, scrie El Economista.

Rezumatul este foarte simplu: o Venezuela sufocată de embargourile și sancțiunile impuse de SUA, extrem de dependentă de venituri, s a aruncat în brațele unei Chine care nu are prea multe scrupule când vine vorba de acapararea materiilor prime, în special a petrolului.

Trump își asumă rolul de „trezorier al Venezuelei”: va vinde petrolul către SUA și va controla banii

China rămâne fără petrolul Venezuelei? Reuters: SUA negociază cu Caracas preluarea țițeiului programat pentru China

Din cei aproximativ 900.000 de barili pe zi produși de Venezuela, grosul ajunge în China. În luna septembrie trecută, 84% din petrolul venezuelean exportat a fost destinat gigantului asiatic, fie direct, fie indirect.

În încercarea ambelor țări de a ocoli controlul efectiv al SUA, ce metodă putea fi mai bună decât renunțarea la dolar în schimburile comerciale. Atât moneda chineză, yuanul, cât și criptomonedele au devenit mijloace de plată pentru acest comerț din ce în ce mai clandestin, desfășurat cu ajutorul celebrelor petroliere ale „flotei fantomă”.

Venezuela nu a încetat să transporte petrol către China prin această flotă paralelă, folosind tactici de evitare pe mare, precum oprirea transponderelor în timpul transferurilor de la o navă la alta și schimbarea etichetei petrolului venezuelean cu cea a Malaeziei, un punct considerat „mașina de spălat” a petrolului care pătează degetele Chinei. În 2020, importurile oficiale ale Chinei de petrol venezuelean au scăzut la zero, în timp ce importurile de petrol malaezian au atins cel mai ridicat nivel din ultimii 16 ani.

Era o destinație puțin naturală, China fiind foarte departe de Venezuela, iar acest lucru irita SUA, mai ales din cauza mijlocului de plată utilizat. Dolarul începuse să fie înlocuit încă din 2017 în schimburile de țiței dintre China și Venezuela. O parte din tranzacții era plătită în yuani, o altă parte era livrată ca plată a datoriei pe care Caracas o are față de Beijing, iar o altă parte prin criptoactive.

Acum, dacă petrolul continuă să curgă din Venezuela către China, este probabil ca dolarul să redevină principalul mijloc de plată, odată ce companiile petroliere americane vor începe să investească în industria venezueleană aflată în ruină. Cu toate acestea, se așteaptă ca și fluxurile să se modifice, astfel încât SUA să „omoare doi iepuri dintr o lovitură”.

Trump a sugerat sâmbătă că China va continua să primească o parte din petrolul venezuelean, sub controlul SUA asupra Caracasului, dar este probabil ca această cantitate să fie limitată, iar schimburile să înceapă, mai devreme decât mai târziu, să fie realizate în dolari. Aproximativ două treimi din importurile Chinei de petrol din Venezuela sunt destinate rafinăriilor independente, cunoscute sub numele de „ceainice”, dispuse să eludeze sancțiunile pentru a cumpăra țiței la prețuri puternic reduse, potrivit estimărilor Reuters. Însă, dacă sancțiunile sunt ridicate, petrolul ar urma să fie vândut la prețuri internaționale, eliminând stimulentul pentru acești cumpărători.

Treimea rămasă din exporturile actuale de petrol către China este destinată plății datoriilor uriașe ale Caracasului față de Beijing. Nu este clar dacă acest comerț va continua, deoarece petrolul este livrat probabil la prețul de producție sau foarte aproape de acesta, mult sub prețurile pieței. În definitiv, direcția majorității petrolului venezuelean este clară.

SUA reprezintă o piață mult mai naturală decât China, datorită proximității geografice, care reduce semnificativ costurile de transport. În plus, rafinăriile americane au nevoie de petrolul greu din Venezuela. Dacă cea mai mare parte a exporturilor venezuelene este redirecționată către SUA, importurile americane ar putea crește cu peste 200.000 de barili pe zi în doar câteva luni după această măsură, mai mult decât dublul achizițiilor actuale, potrivit nivelurilor de export din 2025 și estimărilor Reuters.

O chestiune de putere sub umbrela valutelor

Sub o structură logistică demnă de „răufăcătorii” dintr un film cu James Bond, acest comerț clandestin cu petrol provoacă axa care a structurat și încă structurează piața petrolieră globală: petrodolarul. Pe scurt, petrodolarul se referă la dolarii americani pe care țările îi obțin din vânzarea petrolului. Din anii 1970, cea mai mare parte a petrolului tranzacționat la nivel mondial este cotată în moneda americană, indiferent de locul în care este produs sau consumat.

Acest lucru înseamnă că țările importatoare de petrol trebuie să obțină mai întâi dolari pentru a putea cumpăra energie. Având în vedere că petrolul este esențial pentru transport, energie și industrie, cererea de dolari se menține constantă la nivel global. Țările exportatoare de petrol primesc dolari pentru vânzările de țiței, iar acești dolari sunt, de regulă, reinvestiți în economia americană, în principal prin obligațiuni guvernamentale și piețe financiare. Acest ciclu menține ridicată cererea atât pentru dolari, cât și pentru datoria SUA. În timp, acest sistem a ajutat dolarul să rămână moneda dominantă a lumii și a permis SUA să se împrumute mai ușor decât majoritatea celorlalte state.

Prin concentrarea atenției asupra Venezuelei, Washingtonul a tăiat, de fapt, mâna Chinei din Venezuela. „Conexiunea caraibiană” devenise una dintre cele mai clare demonstrații ale faptului că actorii nealiniați cu Washingtonul încearcă, pe cât posibil, să submineze dolarul atotputernic. În fața anilor de sancțiuni, Venezuela a început să experimenteze vânzarea de petrol în afara sistemului dolarului. Accepta plăți în yuani, euro și active digitale, ceea ce îi permitea să ocolească canalele bancare tradiționale controlate de SUA.

Această poveste a început în 2017, când Maduro a anunțat că va accepta și alte valute pentru vânzarea petrolului venezuelean. Acest lucru reprezenta și reprezintă un mare avantaj pentru țările importatoare. Pe de o parte, puteau cumpăra petrol venezuelean cotat cu discount, ceea ce însemna deja o economie, iar pe de altă parte puteau finanța achizițiile în propria monedă, controlată de banca centrală națională. Exista chiar opțiunea de a tipări bani, de exemplu ruble sau yuani, pentru a cumpăra petrol venezuelean, riscul valutar fiind suportat ulterior de Venezuela.

Acest comerț de petrol în diferite valute, deși avea loc într un colț relativ mic al pieței petroliere, arăta că existau alternative de tranzacționare a materiilor prime fără utilizarea dolarului. Maduro a creat un fel de coș valutar, format din rubla Rusiei, yuanul Chinei și rupia Indiei, care putea fi folosit de companiile locale pentru importuri și exporturi. În cele din urmă, toate indiciile arată că yuanul și criptoactivele au fost cele mai utilizate mijloace de plată.

Această excludere a dolarului nu reprezenta un risc pe termen scurt pentru moneda americană, însă pe termen lung, alături de sancțiunile asupra activelor rusești și de politica internațională imprevizibilă a lui Donald Trump, putea eroda credibilitatea și utilizarea dolarului în tranzacțiile cu materii prime, unde țările emergente, inclusiv toate statele BRICS, sunt profund implicate. Acum, controlul asupra petrolului venezuelean astupă una dintre aceste breșe. „Lovitura” indirectă dată Chinei de Washington este un avertisment, însă extinderea utilizării anumitor criptoactive pentru schimburile petroliere pare să fi deschis o ușă foarte largă.

Rolul criptomonedelor și ascensiunea Tether

Cu permisiunea bastionului yuanului, pe care China îl protejează din ce în ce mai atent, activele digitale au căpătat o pondere tot mai mare în strategia „inamicului intim” al SUA. Informațiile disponibile până în prezent indică faptul că guvernul venezuelean a primit plăți pentru petrol în stablecoin ul legat de dolar Tether (USDT) încă din 2024, subminând sancțiunile impuse de administrația Trump companiei petroliere de stat PDVSA și băncii centrale a Venezuelei în 2019.

„La fel ca Iranul și Rusia, Venezuela avea nevoie să primească plăți pentru petrol din China în afara supravegherii financiare occidentale. Tranzacțiile cu criptomonede sunt una dintre aceste metode de evitare, pe care Coreea de Nord, de exemplu, le a folosit în trecut pentru a spăla câștiguri provenite din criminalitate cibernetică. Anul trecut, Rusia și a relaxat poziția restrictivă față de criptomonede, permițând companiilor să le utilizeze în comerțul transfrontalier. Informații din acest an indică faptul că Rusia a primit plăți pentru petrol de la clienți chinezi și indieni în bitcoin și alte criptomonede, cu volume de tranzacții de zeci de milioane de dolari”, explică strategi ai think tank ului Atlantic Council într o notă.

În realitate, guvernul chavist experimentează de mai mulți ani cu criptomonedele, în special odată cu lansarea petro (PTR), moneda susținută de stat, lansată în 2018 și prăbușită în 2024. Pe măsură ce sancțiunile SUA împotriva Venezuelei s au intensificat din 2019 și în anii următori, regimul Maduro s a orientat tot mai mult către utilizarea activelor digitale pentru a facilita tranzacțiile petroliere, ceea ce a determinat Departamentul de Justiție al SUA să formuleze acuzații împotriva intermediarilor acestor operațiuni. În ultimul an, Caracas a apelat la Tether, emis de compania offshore cu același nume, ca vehicul alternativ pentru plățile internaționale.

Tether s a confruntat anterior cu un control atent din cauza presupusei implicări în finanțe ilicite și spălare de bani. Este de menționat că Tether a colaborat și cu Departamentul de Justiție al SUA într o investigație care a dus la destructurarea infrastructurii online ce susținea Garantex, o platformă de schimb de criptomonede sancționată, implicată în facilitarea evitării sancțiunilor impuse Rusiei și în spălarea de bani pentru organizații criminale transnaționale. Până în 2024, Tether a înghețat și 41 de portofele care utilizau stablecoin ul pentru a eluda sancțiunile asupra petrolului venezuelean.

Rusia ar putea urma exemplul

La sfârșitul primului trimestru din 2024, PDVSA a început să le ceară noilor clienți să folosească portofele digitale și să efectueze plăți în Tether pentru tranzacțiile petroliere spot. Ulterior, autoritățile venezuelene au permis unui număr limitat de bănci și case de schimb să ofere Tether companiilor private în schimbul bolivarilor. Doar în luna iulie, sectorul privat a achiziționat criptomonede în valoare estimată de 119 milioane de dolari.

„Această schimbare a marcat utilizarea tot mai frecventă a criptomonedelor, în principal Tether, ca substitut al dolarilor americani fizici în fluxurile financiare interne. Deși criptomonedele reprezintă încă doar o mică parte din valoarea totală a comerțului cu petrol, ele joacă un rol strategic disproporționat, oferind regimurilor sancționate un canal paralel de plată în afara sistemului bancar tradițional”, explică strategi ai Atlantic Council.

Având în vedere faptul, deja bine documentat, că petrolul venezuelean destinat Chinei ajunge să fie plătit în Tether pentru țara exportatoare, ceea ce rămâne necunoscut și necesită investigații suplimentare, subliniază acești analiști, este lanțul de plăți care leagă aceste două realități.

„Această metodă seamănă cu schemele de evitare a sancțiunilor utilizate de alte state sever sancționate, precum Rusia, Iranul și Coreea de Nord, și merită un răspuns politic ferm și coordonat din partea SUA”, avertizează think-tankul. Odată cu marile companii petroliere rusești Lukoil și Rosneft aflate acum sub sancțiuni, este probabil ca Moscova să adopte abordarea venezueleană, folosind stablecoin uri pentru a facilita plățile de petrol din partea cumpărătorilor chinezi, avertizează experții

„Prin urmare, este esențială elaborarea unei strategii clare privind modul în care autoritățile americane responsabile de sancțiuni și aplicarea legii abordează utilizarea stablecoin urilor legate de dolar și a altor criptomonede”, conchid aceștia.