The New York Times: Dezbatere identitară în Polonia, care, ca alte ţări, oscilează între valenţe naţionale şi europene

Polonia, cel mai mare stat fost comunist din UE şi NATO, se confruntă cu o dezbatere politică privind elementele identitare, societatea oscilând între valenţele naţionale şi deschiderea multiculturală, proeuropeană şi proglobalizare, comentează cotidianul The New York Times.

750 afişări
Imaginea articolului The New York Times: Dezbatere identitară în Polonia, care, ca alte ţări, oscilează între valenţe naţionale şi europene

New York Times: Dezbatere identitară în Polonia,care,ca alte ţări,oscilează între valenţe naţionale şi europene

"În Polonia, cea mai mare naţiune fostă comunistă membră a Uniunii Europene şi a Alianţei Nord-Atlantice, întrebarea este dacă libertatea şi identitatea europeană care au însemnat atât de mult pentru cei care au înlăturat regimul comunist au aceeaşi valoare în prezent. Întrebarea este în special în mintea tinerilor, care nu au memoria Europei divizate şi a actelor de reprimare din fostul Bloc sovietic", explică editorialistul NYT Alison Smale, într-un material intitulat "«Nu trebuie să fim singuri»: Polonia îşi analizează valorile, în contextul schimbării direcţiei politice".

Dezbaterea se derulează în forme variate în Polonia. Are o rezonanţă specială în oraşul Wroclaw, care are 630.000 de locuitori, o atracţie pentru turiştii polonezi şi străini şi centrul a peste 130.000 de studenţi. Anul acesta, Wroclaw este capitală culturală europeană, un titlu conferit de Bruxelles care atrage publicitate, finanţări de sute de milioane de euro şi zeci de evenimente speciale.

Primarul Rafal Dutkiewicz este în funcţie din anul 2002. Observând că linia politică a Poloniei capătă o turnură de dreapta, naţionalistă - fenomen observat în grade diferite în toată Europa - Rafal Dutkiewicz, simpatizant al mişcării Solidaritatea, oferă exemple din istoria străveche şi modernă pentru a argumenta că Europa este benefică pentru Polonia.

"Ne conferă tuturor o percepţie că suntem mai mari. Nu trebuie să fim singuri, noi suntem Europa", afirmă Rafal Dutkiewicz. Primarul se evidenţiază cu două realizări. O expoziţie în onoarea fostului Arhiepiscop Boleslaw Kominek, care în 1966 evoca o idee ce părea utopică, o viziune a unei Europe federale, motor al păcii şi prosperităţii care ar da uitării trecutul conflictelor sângeroase. Al doilea este înscrierea de către ONU a unui manuscris medieval local - "Cartea Henrykow" - în Patrimoniul umanităţii.

Construirea istoriei este importantă în Europa Centrală şi de Est, scena a numeroase schimbări ale destinului şi ale sistemelor politice de-a lungul secolelor. În acest context, primarul compară titlul conferit de Naţiunile Unite cu un Premiu Oscar pentru manuscris, despre care spune că a fost elaborat în principal în latină de un călugăr german care este şi autorul primei propoziţii în poloneză: afirmaţia unui ţăran ceh care i se adresa soţiei poloneze.

"Acest multiculturalism timpuriu este esenţa unui oraş precum Wroclaw, cunoscut înainte de 1945 prin numele german, Breslau", observă The New York Times.

Krzysztof Mieszkowski, directorul unui teatru avangardist din Wroclaw, este destul de clar în legătură cu direcţia în care merge Polonia şi despre cine o duce pe acest drum. Crede că Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului de guvernământ Lege şi Justiţie, este un adept al "sistemului politic autoritarist şi este îndrăgostit de dictatură". Jaroslaw Kaczynski "a avut mereu acest vis", afirmă Mieszkowski, care este şi membru al Parlamentului.

Criticii îl acuză pe Jaroslaw Kaczynski, care nu deţine nicio funcţie publică, şi partidul lui de intervenţii politice în instanţa constituţională, de îngrădirea libertăţii presei, îngreunarea accesului la avort şi tendinţe şoviniste care riscă să genereze conflicte sociale, cu impact economic. "Polonia a pierdut elementul cel mai important al democraţiei - societatea civilă", subliniază Mieszkowski.

"La fel ca premierul Ungariei, Viktor Orban, domnul Kaczynski este considerat dictator de către adversari. În opinia multora dintre simpatizanţi, Guvernul instalat de el le oferă ajutoare sociale polonezilor săraci şi redescoperă valori naţionale, în contextul în care conceptul Europei unite pare distant şi din ce în ce mai nepopular", explică NYT, amintind că ţările central şi est-europene s-au opus schemei UE de redistribuire a refugiaţilor proveniţi din Orientul Mijlociu, în principal din Siria.

Mateusz Morawiecki, vicepremier şi ministru pentru Dezvoltarea Economică, a fost opt ani directorul filialei poloneze a băncii spaniole Santander. Acum, el trage un semnal de alarmă privind globalizarea, sugerând că economia Poloniei stagnează şi că cetăţenii polonezi sunt captivi ai unor forţe străine, fiind condamnaţi să aibă salarii mai mici şi condiţii de trai inferioare celor din Europa Occidentală. "Avem acest model de 27 de ani", afirmă Morawiecki într-un interviu acordat ziarului Rzeczpospolita. "De aceea am căzut în capcana dezvoltării la nivel mediu, în capcana profitului limitat şi a dependenţei. Într-o măsură uriaşă, suntem dependenţi de străini", argumentează Morawiecki.

În centrul oraşului Wroclaw, liderul comunităţii evreieşti, Alexander Gleichgewicht, analizează actuala criza politică şi efectele asupra tatălui său de 97 de ani, asupra soţiei de origine norvegiană, Bente Kahan, şi a copiilor care studiază în străinătate. Actuala situaţie riscă să conducă la tratarea Poloniei ca "naţiune de rang secund", în care "elementele radicale sunt încurajate de Guvern", atrage atenţia Gleichgewicht. "Suntem într-o perioadă a fantomelor trecutului, a reconfigurării valorilor".

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici