„Relaţiile dintre Statele Unite şi Rusia au atins un nou nivel minim, cu serii de sancţiuni şi reacţii simetrice. La 25 de ani de la încheierea Războiului Rece, relaţiile sunt din nou deteriorate profund. (…) Actualele tensiuni nu au apărut pentru că Statele Unite au vrut brusc deteriorarea relaţiilor cu un vechi adversar. Ceea ce se întâmplă este o reacţie la decizii ale preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin. Aceste decizii au fost luate deliberat de Moscova, probabil din raţiunile de politică internă şi externă ale lui Vladimir Putin”, explică The Washington Post într-un editorial intitulat „Ne îndreptăm spre un nou Război Rece”.
„Vladimir Putin a ales să anexeze Crimeea de la Ucraina şi apoi să instige, în 2014, la un conflict separatist în estul Ucrainei, încălcând toate normele postbelice privind suveranitatea naţională. Războiul din regiunea ucraineană Donbas a fost o tactică a lui Vladimir Putin de a genera instabilitate în Ucraina după ce preşedintele Viktor Ianukovici, un aliat, a demisionat pe fondul protestelor masive. Vladimir Putin era deranjat de hotărârea Ucrainei de a semna un acord cu Uniunea Europeană. Dar Ucraina nu este un vasal al Rusiei, iar pretenţiile lui Vladimir Putin în sensul unei sfere de influenţă nu sunt valide. Sancţiunile impuse de Statele Unite şi Europa au fost o reacţie la impulsul neinspirat al lui Vladimir Putin de a utiliza violenţa ca instrument de intimidare şi coerciţie”, susţine The Washington Post.
Rusia acuză că protestele masive care au condus la înlăturarea Administraţiei Viktor Ianukovici au fost organizate cu susţinerea Occidentului.
„O altă decizie neinspirată şi deliberată a fost cea a ingerinţelor ruse în campania electorală din SUA. Vladimir Putin nu poate evita responsabilitatea pentru tentativele ruse de a afecta candidatura fostului secretar de Stat Hillary Clinton şi pentru posibila favorizare a lui Donald Trump” în scrutinul prezidenţial american, argumentează The Washington Post.
„Sancţiunile impuse Rusiei de preşedintele Barack Obama, în decembrie 2016, înăsprite recent de Congresul SUA, nu au apărut din senin. Sunt o reacţie logică la tentativele lui Vladimir Putin de a se implica în sistemul democratic american”, subliniază The Washington Post.
„Probabil că Vladimir Putin este mulţumit de actualul haos din sistemul politic american, dar măsurile sale tactice au avut contraefecte pentru Moscova atât în Ucraina, cât şi în Statele Unite. Deciziile lui Vladimir Putin au fost costisitoare pentru Rusia, pentru economia rusă şi cetăţeni. Am crezut mult timp că dialogul SUA-Rusia este esenţial pentru evitarea interpretărilor greşite; rămâne important ca Washingtonul şi Moscova să continue dialogul. Dar Vladimir Putin nu trebuie să se aştepte ca Occidentul să ierte rapid ori să uite deciziile Moscovei. Ar fi mai inteligent ca Vladimir Putin să abordeze actuelele surse de tensiuni, mai degrabă decât să pregătească noi comploturi care să le accentueze”, concluzionează The Washington Post.
Citeşte şi: Kremlin: Moscova este îngrijorată de extinderea alianţelor militare în apropierea frontierelor Rusiei
Citeşte şi: Iranul sesizează Consiliul de Securitate ONU, acuzând SUA de încălcarea Acordului nuclear
Citeşte şi: ATAC armat în Moscova. Cel puţin o persoană este rănită şi alte patru ar fi fost ucise. Atacul ar fi fost o reglare de conturi între grupări mafiote din Rusia
Citeşte şi: Pasagerii riscă să stea până la PATRU ore, la cozi de aşteptare, în aeroporturi din Europa. De ce sunt întârziate zborurile
Citeşte şi: UE primeşte peste 25 de oferte pentru găzduirea a două mari agenţii europene cu sediul în Londra, după BREXIT. Printre candidaţi, inclusiv Bucureştiul
Citeşte şi: Dmitri Rogozin, vicepremierul rus, remarci jignitoare la adresa unei delegaţii guvernamentale din Republica Moldova: Un fel de ţigăneală, vă spun deschis. Au cerşit pentru ei tot felul de fleacuri