ANALIZĂ: România-Olanda, marcată de Schengen şi MCV - de la declaraţii dure la "război" cu lalele - Mediafax

ANALIZĂ: România-Olanda, marcată de Schengen şi MCV - de la declaraţii dure la "război" cu lalele

Şeful diplomaţiei de la Haga vine luni la Bucureşti pentru a discuta şi despre statul de drept, potrivit MAE olandez, şi, potrivit MAE român, pentru a aborda dinamizarea relaţiei bilaterale, presărată, deseori, de acuzaţii dure, pe fondul opoziţiei Olandei faţă de aderarea României la Schengen.

3351 afişări
Imaginea articolului ANALIZĂ: România-Olanda, marcată de Schengen şi MCV - de la declaraţii dure la "război" cu lalele

ANALIZĂ: România-Olanda, marcată de Schengen şi MCV - de la declaraţii dure la "război" cu lalele

Ministrul olandez de Externe, Frans Timmermans, vine la nici o săptămână după ce Comisia Europeană a publicat rapoartele MCV pentru România şi Bulgaria. Şeful diplomaţiei olandeze are pe agendă şi discuţii cu societatea civilă. Subiectul: statul de drept.

Conform unui comunicat al Ministerului de Externe de la Bucureşti, vizita ministrului Timmermans reprezintă o ocazie pentru diversificarea şi aprofundarea relaţiilor bilaterale româno-olandeze şi se înscrie în dialogul politico-diplomatic dintre cele două ţări.

Cei doi miniştri de externe vor avea "un schimb de opinii asupra modului în care poate fi dinamizată relaţia bilaterală, atât la nivel politic cât şi la nivel sectorial", mai anunţă MAE.

Însă, în pofida faptului că Olanda este principalul investitor străin în România, relaţiile nu sunt neapărat line.

Olanda este statul care s-a opus cel mai adesea aderării României, dar şi Bulgariei, la Spaţiul Schengen, acuzând deficienţe în lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate. În plus, deşi Bucureştiul şi Bruxelles-ul au susţinut de nenumărate ori că nu există nicio legătură între Schengen şi MCV, Haga a făcut această legătură în ultimii ani. Astfel, autorităţile olandeze au legat aderarea la Schengen a celor două ţări de rapoarte pozitive în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

Atitudinea intransigentă a Olandei a creat mai mereu nemulţumiri la Bucureşti, indiferent de guvernări. Cele mai dure luări de poziţii au venit din partea preşedintelui Traian Băsescu care a refuzat să mai cumpere legume şi fructe olandeze sau a evocat traficul de droguri din portul Rotterdam şi prostituţia.

"Startul" războiului declaraţiilor a fost dat de fosta ambasadoare a Olandei, Tanya Van Gool, la 24 februarie 2011.

Într-un interviu acordat MEDIAFAX, Van Gool reproşa României că, în primii trei ani de după aderarea la UE, în 2007, nu s-a întâmplat nimic pentru realizarea progreselor necesare în justiţie, prevăzute de MCV, ci doar în ultimul an au început acţiuni în acest sens.

Aceasta mai spunea că, poate, ceea ce nu a fost clar de la început în România a fost faptul că există mai mult decât doar elementele tehnice în ceea ce priveşte aderarea la Schengen.

Întrebat cum comentează aceste afirmaţii, Traian Băsescu a răspuns că "nu este obligatoriu ca ambasadorii să ştie situaţia în ţările în care sunt acreditaţi".

În luna septembrie a aceluiaşi an a urmat aşa-numitul "război al lalelelor", după ce mai multe tiruri de flori, bulbi şi seminţe din Olanda au fost împiedicate să intre în România, autorităţile afirmând că se tem de prezenţa unei "bacterii periculoase".

Ministrul olandez al Imigraţiei, Gerd Leers, a susţinut că blocarea acestor transporturi este un motiv în plus pentru menţinerea României în afara spaţiului Schengen, potrivit publicaţiei AD. Mai mult, ziarul nota că aceste controale stricte au fost introduse la numai o zi după ce Guvernul olandez a decis să blocheze intrarea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen.

În replică, ministrul Agriculturii de la acea vreme, Valeriu Tabără, preciza că, în urma verificărilor, au fost descoperite unul sau două transporturi de bulbi din Olanda neînsoţite de paşaport fitosanitar, adăugând că există şi suspiciuni de evaziune fiscală. Afirmaţiile sale au fost susţinute de şeful statului, care i-a informat pe olandezi că România duce o bătălie "necruţătoare" împotriva evaziunii fiscale.

"România are o bătălie cu evaziunea fiscală, iar, se pare din datele pe care le am, au depistat vreo trei firme care nu existau şi care erau destinatarii florilor. Nu mai intru în alte detalii - ce fac pe la laboratoare, dar şi Olanda trebuie să ştie că România este angajată într-o bătălie necruţătoare, indiferent care sunt costurile, împotriva evaziunii fiscale, mai ales împotriva evaziunii transcomunitare, care are originea în statele UE, cu finalizare în detrimentul bugetului României. Olanda trebuie să înţeleagă acest lucru. Nu a fost niciun abuz, s-au urmat toate procedurile europene şi, la fel cum am avut perioade când opream în frontieră alte mărfuri, acum s-a întâmplat de a venit rândul florilor", a declarat Traian Băsescu, la un post tv.

Şeful statului a evocat şi problema drogurilor în Olanda.

"Domnii guvernanţi din Olanda trebuie să ştie că România este angajată într-o bătălie şi împotriva drogurilor. Şi se ştie că avem diferenţe de legislaţie. În Olanda sunt legalizate o parte din droguri. Noi am interzis etnobotanicele (...) Deci trebuie să fim atenţi într-un fel sau altul, pentru că nu avem legislaţiile egale", a punctat Băsescu.

Tot în contextul discuţiilor despre măsurile împotriva evaziunii fiscale şi a contrabandei, Traian Băsescu preciza că vor fi verificate şi importurile de lactate.

"Pot să vă spun - şi dacă asta sperie pe cineva va trebui să ştie de pe acum - că se vor lua măsuri foarte dure de control al lactatelor, care nu vin numai din Olanda, vin şi din Polonia, şi din Ungaria şi de peste tot", a menţionat preşedintele.

După Consiliul European din 8-9 decembrie 2011, când Haga s-a opus intrării în Schengen, preşedintele declara, la Bruxelles, că poziţia Olandei în legătură cu intrarea României în Schengen este un abuz, menţionând că nu ţara noastră a legalizat prostituţia şi consumul de droguri din neputinţă.

"Este un abuz al Olandei", a spus Băsescu.

El a menţionat, în acest context, că România are Albiţa, dar Olanda are Rotterdam-ul.

"România are Albiţa. Olanda are Rotterdam-ul. Da? Îmi pare rău, nu Albiţa e poarta de intrare a ţigărilor, a alcoolului, a drogurilor. Şi nu România, din neputinţă, a legalizat prostituţia, nu România, din neputinţă, a legalizat consumul de droguri", a spus Băsescu.

Întors acasă, Traian Băsescu s-a dus la cumpărături şi i-a declarat unui jurnalist că a încercat să evite să cumpere zarzavaturi olandeze.

Acestei dispute româno-olandeze i-a căzut "victimă" şi actualul ambasador olandez, Matthijs van Bonzel.

Diplomatul a fost trimis la post la Bucureşti din decembrie 2011, dar a fost nevoit să aştepte până la 8 mai 2012 pentru a fi primit la Cotroceni, în vederea prezentării scrisorilor de acreditare.

Anterior, Partidul Laburist din Olanda, aflat în opoziţie, ceruse Ministerului olandez de Externe explicaţii în legătură cu amânarea acreditării ambasadorului la Bucureşti, în contextul în care în cercurile diplomatice se vehicula ideea că România blochează acreditarea pe fondul disensiunilor privind aderarea la Schengen.

Atât preşedintele, cât şi fostul ministru de Externe Teodor Baconschi au pus această opoziţie a Olandei pe existenţa unui guvern minoritar, sprijinit în Parlament de un partid eurosceptic.

"Poziţia adoptată de Guvernul de la Haga ne dezamăgeşte, deşi nu ne surprinde, în condiţiile în care supravieţuirea sa politică depinde de sprijinul partidului populist şi antiimigraţionist PVV. Din păcate, este o nouă dovadă că regulile UE sunt ignorate strict din calcule politice interne", preciza ministrul Baconschi, într-o declaraţie remisă MEDIAFAX, la 16 septembrie 2011.

Între timp, în 2012, în Olanda au avut loc alegeri anticipate, iar liberalii premierului Rutte au scăpat de eurosceptici. Acest lucru, la care se adaugă faptul că la Bucureşti PNL se află la guvernare, nu a schimbat însă nimic în relaţiile bilaterale.

După ce la 8 octombrie 2013 Ambasada Olandei la Bucureşti preciza, la solicitarea MEDIAFAX, că Haga va aştepta raportul MCV din 2014 pentru a lua o decizie privind aderarea României la Schengen, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, afirma, la 18 octombrie, că ţării noastre i se cer "criterii abuzive şi discriminatorii".

"Dacă unii vor rămâne blocaţi în decizia lor internă de a conexa totuşi (aderarea la Schengen - n.r.) cu MCV, asta e, decembrie va trece şi va trebui să reluăm aceste discuţii ulterior, dar o spun foarte clar: va fi mai dificil pentru că după decembrie urmează o perioadă de precampanie şi campanie electorală pentru Parlamentul European, urmează alegeri municipale şi locale în Franţa. Dacă nu e decembrie, s-ar putea să fie mai complicat. Decembrie ar fi un termen rezonabil de bun pentru luat o decizie", a declarat Titus Corlăţean.

Cum la Consiliul JAI din 5 decembrie s-a decis revenirea asupra subiectului aderării României şi Bulgariei la Schengen atunci când vor exista condiţii favorabile, şeful diplomaţiei i-a avertizat pe olandezi că vor avea şi ei de pierdut în urma acestei decizii, întrucât "au o activitate economică foarte importantă în această ţară".

Declaraţiile liderului PVV (Partidul pentru Libertate), Geert Wilders, împotriva românilor au creat şi ele tensiune între Haga şi Bucureşti.

La 8 februarie 2012, PVV a lansat un site unde olandezii să poată raporta nemulţumirile lor în legătură cu imigranţii est-europeni din Olanda.

Rugat să ia atitudine faţă de iniţiativă, premierul Mark Rutte a replicat că nu îi revine misiunea de a comenta atitudinea adoptată de partidele politice individuale. Premierul a motivat că nu se simte îngrijorat deoarece cabinetul minoritar nu are o alianţă cu PVV în privinţa afacerilor europene.

"Povestea" a ajuns şi în Parlamentul European, care, la 15 martie 2012, a adoptat o rezoluţie comună în care a condamnat "hotărât site-ul de Internet lansat de PVV", care "aduce atingere liberei circulaţii a persoanelor şi dreptului la nediscriminare".

Mark Rutte şi-a menţinut însă poziţia şi nu a luat nicio măsură împotriva Partidului pentru Libertate.

La 22 august 2012, Wilders cerea înfiinţarea unor centre pentru solicitanţii de azil din ţări ca România, pentru a descuraja imigraţia în Olanda. Afirmaţiile sale au fost calificate de Titus Corlăţean drept "îngrijorătoare şi inacceptabile".

În septembrie anul trecut, Geert Wilders şi alţi doi membri ai Parlamentului olandez s-au prezentat, în faţa ambasadei României la Haga, însoţiţi de jurnalişti olandezi, cerând Bucureştiului să amâne "liberalizarea pieţei muncii" de la 1 ianuarie 2014.

Aceştia au transmis o scrisoare ministrului român al Muncii, Familiei, Protecţiei sociale şi Persoanelor vârstnice, Mariana Câmpeanu, în care susţineau că "liberalizarea pieţei muncii va avea un impact nedorit asupra şomajului, sistemului de asigurări sociale şi nivelului de infracţionalitate din Olanda".

De altfel, atât unii politicieni de la Haga, cât şi o parte a populaţiei şi-au exprimat îngrijorarea faţă de liberalizarea pieţei muncii pentru români şi bulgari, Olanda fiind printre ţările care au menţinut restricţiile timp de 7 ani.

La 9 septembrie 2013, ministrul olandez pentru Afaceri Sociale, Lodewijk Asscher, declara, la Haga, la un summit dedicat locurilor de muncă pentru imigranţi, că va iniţia o cercetare pentru a verifica nemulţumirile olandezilor, care se plâng că rămân fără locuri de muncă din cauza muncitorilor est-europeni care acceptă salarii mai mici.

Asscher îşi exprima speranţa că rezultatele acestei cercetări vor convinge Comisia Europeană să ia măsuri pentru a reduce migraţia muncitorilor în interiorul UE.

Prezentă la summit, Mariana Câmpeanu declara că "temerile societăţii olandeze în legătură cu această temă sunt absolut nefondate".

Un sondaj publicat la începutul lunii decembrie 2013 arată că opt din zece olandezi considerau că este necesar ca frontierele ţării lor să rămână închise pentru români şi bulgari în 2014.

În acelaşi timp, consiliile municipale din Rotterdam şi Haga au anunţat intenţia de a introduce verificări suplimentare în cazul domiciliului declarat de imigranţii cu contract de muncă pe termen scurt, înaintea deschiderii pieţei muncii pentru români şi bulgari, potrivit cotidianului Algemeen Dagblad.

Dincolo de aceste probleme, Olanda este de ani buni principalul investitor în România. Potrivit datelor publicate pe site-ul MAE, la 30 octombrie 2012, în România erau înregistrate 4.205 de companii cu participare olandeză la capitalul social (2,33% din total), valoarea capitalului social subscris fiind de 6,668 miliarde euro (20,45% din total).

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici