Guvernul Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. 281 de voturi „pentru” / Nicușor Dan exclude alegerile anticipate după demiterea Guvernului: „Vom avea un nou guvern într-un termen rezonabil”
Moțiunea a fost votată cu 281 de voturi pentru, 4 contra și 3 anulate.
Guvernul Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. Parlamentarii au votat în favoarea moțiunii cu peste 280 de voturi „pentru”, peste pragul necesar de 233 de voturi pentru ca Executivul să fie înlăturat. În urma votului, Guvernul rămâne interimar până la formarea unui nou Cabinet.
UPDATE Nicușor Dan exclude alegerile anticipate după demiterea Guvernului: „Vom avea un nou guvern într-un termen rezonabil”
Președintele Nicușor Dan a declarat, după demiterea Guvernului prin votul Parlamentului, că România rămâne un stat stabil, iar instituțiile funcționează. Șeful statului a transmis că va începe negocierile pentru formarea unui nou executiv și a exclus scenariul alegerilor anticipate.
„Guvernul a fost demis azi de Parlament. Nu e un moment fericit în nicio democrație. Este însă o decizie democratică a Parlamentului”, a spus președintele.
Nicușor Dan a făcut apel la calm și a subliniat că România își păstrează direcția pro-occidentală. Potrivit acestuia, există un consens între partidele pro-occidentale în privința principalelor obiective ale țării, inclusiv aderarea la OCDE, execuția bugetului pe 2026 și țintele bugetare pentru anii următori.
Șeful statului a mai afirmat că există consens politic și în privința programelor SAFE și PNRR, precum și asupra etapelor următoare ale acestora. El a menționat termenele de 31 mai pentru încheierea contractelor din programul SAFE și pentru ultimele ajustări ale proiectelor din PNRR, respectiv 31 august pentru finalizarea PNRR.
Președintele a amintit că, în ciuda începerii procedurilor pentru moțiunea de cenzură, Parlamentul a votat săptămâna trecută investiții de 9 miliarde în cadrul programului SAFE, fapt pe care l-a prezentat drept dovadă a consensului politic pe marile direcții.
Nicușor Dan a anunțat că va începe consultări informale cu partidele pentru formarea unui nou guvern, urmând ca discuțiile formale să aibă loc după ce opțiunile se vor contura.
„Înțeleg așteptările românilor legate de funcționarea statului și mai ales de corupție. Înțeleg așteptările românilor legate de viața de zi cu zi. O să le am, evident, în vedere în discuțiile pe care o să le am cu partidele pentru formarea unui nou guvern”, a declarat președintele.
Șeful statului a dat asigurări că România va avea un nou executiv „într-un termen rezonabil” și a exclus posibilitatea organizării de alegeri anticipate.
„La capătul acestor proceduri vom avea un guvern pro-occidental”, a conchis Nicușor Dan.
UPDATE Președintele Nicușor Dan va susține declarații de presă astăzi, ora 18.00
Președintele Nicușor Dan va susține astăzi, ora 18.00, declarații de presă la Palatul Cotroceni.
Surse politice au precizat pentru Mediafax că președintele Nicușor Dan nu intenționează să grăbească desemnarea unui nou premier. Șeful statului ar urma să evite consultările oficiale imediate cu partidele și să lase mai întâi formațiunile pro-occidentale să ajungă la un acord politic minimal pentru viitoarea majoritate.
În această săptămână ar putea avea loc doar discuții informale între Cotroceni și liderii partidelor considerate pro-europene. Potrivit acelorași surse, președintele vrea să cheme partidele la consultări oficiale abia după ce acestea își clarifică pozițiile și vin cu o variantă realistă de premier și de formulă guvernamentală.
UPDATE Miros de sânge în PNL. Tabăra anti-Bolojan începe să își arate colții. Ședință PNL la ora 17:00
Tensiunile din PNL au apărut imediat după căderea Guvernului Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură.
În interiorul PNL, tabăra anti-Bolojan vrea să blocheze intrarea PNL în opoziție și să forțeze un vot pentru refacerea punților cu PSD. Calculul acestei grupări ar fi că, dacă demersul reușește, liderul PNL ar putea fi împins spre retragerea de la conducerea partidului.
Ședința extinsă a Biroului Politic Național al PNL, convocată pentru ora 17:00, ar putea deveni momentul în care taberele din partid își vor măsura forțele. Oficial, liberalii trebuie să decidă dacă merg în opoziție sau acceptă discuții pentru un nou aranjament de guvernare. Neoficial, începe testul de autoritate pentru Ilie Bolojan.
UPDATE Bolojan, împiedicat să se întoarcă imediat la guvernare de o decizie CCR. Reînvestirea sa, o excepție istorică
Bolojan nu mai poate fi repus în funcție ca imediat premier de către președintele Nicușor Dan, pentru formarea unui nou Guvern pentru că acesta a fost demis de Executiv prin moțiunea de cenzură cu 281 de voturi „pentru”, cu 48 mai multe decât necesarul de 233.
Precedentul juridic este Decizia CCR nr. 85/2020, pronunțată după ce fostul președinte, Klaus Iohannis l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban premier, la scurt timp după ce Guvernul Orban fusese demis în Parlament prin moțiune de cenzură.
Curtea Constituțională a stabilit atunci că desemnarea candidatului pentru funcția de premier trebuie să urmărească formarea unei majorități parlamentare, nu ignorarea efectelor moțiunii de cenzură. În motivare, CCR a arătat că desemnarea aceluiași politician demis de Parlament poate „anihila rolul constituțional al Parlamentului” și poate încălca principiul cooperării loiale între instituțiile statului.
UPDATE Breaking News. Moțiunea a trecut cu peste 280 de voturi
Moțiunea a fost votată cu 281 de voturi pentru, 4 contra și 3 anulate.
Guvernul Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. Parlamentarii au votat în favoarea moțiunii cu peste 280 de voturi „pentru”, peste pragul necesar de 233 de voturi pentru ca Executivul să fie înlăturat. În urma votului, Guvernul rămâne interimar până la formarea unui nou Cabinet.
Până la instalarea unui nou Executiv, Ilie Bolojan rămâne la Palatul Victoria, dar cu atribuții limitate. Constituția prevede că Guvernul demis îndeplinește doar actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către noul cabinet.
CITEȘTE AICI Bolojan demis cu un număr record de voturi
Predoiu, reacție la rezultatul moțiunii și planul pe mai departe: PNL trebuie să cântărească responsabilitatea guvernării
Cătălin Predoiu a declarat, marți, că actuala coaliție avea misiunea de a garanta drumul euro-atlantic al României, de a face corecțiile necesare și de a asigura o perspectivă de dezvoltare pentru țară.
Predoiu a afirmat că situația politică nu ar fi trebuit să ajungă la moțiune și că discuțiile și negocierile trebuiau continuate până la găsirea unei soluții.
„Din păcate, pe parcurs s-a pierdut această moțiune și nu trebuia să ajungem în acest punct. Trebuia să se continue discuțiile, negocierile, până când, vorba lui Stolojan, se cădea sub masă”, a spus Cătălin Predoiu.
Liderul liberal a susținut că PNL este „un partid cu un ADN pro-european”, care a oferit soluții pentru România, și a afirmat că partidul nu merita actuala situație politică.
„În acest moment, PNL nu merita această moțiune, nu merita prim-ministrul Bolojan această moțiune”, a declarat Predoiu.
El a precizat că în interiorul partidului există „foarte multă emoție” și că urmează să aibă loc ședințe în care liberalii vor analiza pașii următori.
Potrivit lui Predoiu, PNL trebuie să aleagă între o decizie luată în grabă, care ar putea însemna fuga de responsabilitatea guvernării, și asumarea continuării guvernării.
„PNL trebuie să aleagă între a se grăbi cu o decizie pripită și a fugi de responsabilitatea guvernării și a cântări și a-și asuma responsabilitatea guvernării”, a spus acesta.
Cătălin Predoiu a subliniat că nu se pune problema demisiei lui Ilie Bolojan din funcția de președinte al PNL.
„În niciun caz nu se pune problema demisiei lui Ilie Bolojan din funcția de președinte PNL”, a afirmat Predoiu.
El a mai spus că, în opinia sa, cea mai bună decizie pentru PNL este să continue guvernarea, să își lase opțiunile deschise și să vadă cum evoluează situația politică în perioada următoare.
Întrebat dacă ar accepta funcția de premier, Cătălin Predoiu a răspuns că o eventuală nominalizare politică trebuie să primească un răspuns din partea partidului.
Grindeanu: Există viață și după această moțiune. Partidele responsabile trebuie să găsească o soluție
Sorin Grindeanu a declarat că formațiunea sa a încercat să mențină „punți de dialog” cu celelalte partide politice, în contextul tensiunilor apărute după votul asupra moțiunii.
Grindeanu a susținut că alți lideri politici au abordat situația în logica „totul sau nimic”, condiționând continuarea majorității de păstrarea funcției de prim-ministru.
„Alții au fost cei care au jucat totul sau nimic, în sensul următor: dacă nu mai sunt eu prim-ministru, nu e voie să se mai întâmple altceva în această majoritate. Eu cred că există viață și după această moțiune. Știu acest lucru”, a afirmat Grindeanu.
El a mai spus că partidele responsabile au obligația de a găsi o soluție politică în perioada următoare și a precizat că se așteaptă ca președintele Nicușor Dan să convoace consultări la Cotroceni.
„Este de datoria partidelor responsabile să găsească o soluție. Mă aștept în perioada următoare ca domnul președinte Nicușor Dan să vină și să ne convoace la consultări”, a spus Grindeanu.
În același timp, acesta a afirmat că Ilie Bolojan ar trebui să demisioneze din funcția de prim-ministru interimar, invocând rezultatul votului.
„Cred că normal ar fi ca Ilie Bolojan să demisioneze în acest moment din funcția de prim-ministru, chiar dacă e interimar, pentru că vorbim totuși de un vot covârșitor”, a declarat Grindeanu.
Liderul politic a subliniat că prioritatea ar trebui să fie găsirea rapidă a unei soluții politice, prin consultări între președinte și partidele parlamentare.
„Mi-aș dori ca rapid, la Cotroceni, împreună cu celelalte partide, să găsim o soluție și să mergem înainte”, a mai spus Sorin Grindeanu.
UPDATE Surse: Moțiunea a trecut
Moțiunea va trece cu mult peste pragul de 233 de voturi necesare, au declarat sursele politice pentru Mediafax.
UPDATE Peste 280 de parlamentari au votat
Un număr de peste 270 de parlamentari și-au exprimat votul. Votul s-a încheiat.
UPDATE A început votul pentru moțiune
Începe votul pe moțiunea de cenzură. Votul este secret, cu bile.
Bila albă în urna albă și bila neagră în urna neagră înseamnă vot pentru, iar bila albă în urna neagră și bila neagră în urna albă înseamnă vot împotrivă. Votul nul este dacă ambele bile sunt introduse în urna albă.
PNL, UDMR și USR nu vor participa la vot. Pentru a trece moțiunea are nevoie de 233 de voturi pentru.
Euro atinge un nou record istoric în ziua votului asupra moțiunii la adresa Guvernului Bolojan
Banca Națională a României a anunțat marți, 5 mai 2026, un curs oficial de 5,2180 lei pentru un euro, un nou maxim istoric pentru moneda europeană.
Este un nivel cu 0,0182 lei peste cursul oficial de luni, de 5,1998 lei pentru un euro, când fusese cu 0,0581 lei peste cursul de joi (5,1417 lei), ultima zi lucrătoare anterioară.
George Simion, în plen: „Este timpul ca vocea românilor să se audă”
Liderul AUR, George Simion, a criticat dur actuala putere, în dezbaterea din Parlament pe moțiunea împotriva Guvernului Bolojan, acuzând partidele aflate la guvernare că au generat „deznădejde, dezbinare și sărăcie”.
Simion a susținut că prezentarea bilanțului unui an de mandat al președintelui Nicușor Dan arată „o imagine neagră” a României. El a afirmat că șeful statului ar încerca să transfere responsabilitatea politică asupra premierului Ilie Bolojan.
„Nicușor Dan alege azi să-l sacrifice pe loialul tovarăș de drum, care probabil se prefigura a fi competitor electoral în mintea lui încâlcită”, a declarat George Simion.
Liderul AUR a acuzat guvernarea că nu a tăiat privilegiile, ci a luat bani „de la mame, pensionari, de la categoriile vulnerabile”. El a făcut referire și la achiziția vaccinurilor, despre care a spus că ar fi reprezentat „cel mai mare tun financiar”.
„Noi nu suntem de vânzare, noi nu suntem trădători”, a mai spus Simion.
În finalul intervenției, acesta a cerut ca votul din Parlament să reflecte nemulțumirea românilor.
„Este timpul ca prin votul de azi în Parlament vocea românilor să se audă. E timpul pentru reconciliere națională”, a afirmat liderul AUR.
Radu Oprea atacă Guvernul Bolojan: „Nu a fost o reformă reală, doar tăieri absurde”
Senatorul PSD Radu Oprea a criticat Guvernul condus de Ilie Bolojan, în plenul Parlamentului, susținând că măsurile luate în ultimele 10 luni au dus la scăderea nivelului de trai și la agravarea situației economice.
„Să aprindem lumina: în 10 luni, inflația s-a dublat, România a intrat în recesiune tehnică, investițiile s-au prăbușit, românii au sărăcit”, a declarat Radu Oprea.
Social-democratul a pus situația pe seama premierului Ilie Bolojan, despre care a spus că ar fi acționat din încăpățânare și din dorința de a-și consolida imaginea de reformator.
„Cauza este încăpățânarea unui om care crede că știe tot”, a afirmat senatorul PSD.
Oprea a susținut că Guvernul nu a aplicat reforme reale, ci a recurs la „tăieri absurde”, care au afectat diferite categorii sociale.
„Nu a fost o reformă reală, doar tăieri absurde, pentru întreținerea mitului reformatorului”, a spus acesta.
Radu Oprea a acuzat că premierul nu urmărește binele societății, ci cultivarea unei imagini publice bazate pe măsuri dure.
„Pe Bolojan nu îl interesează binele, ci ca o parte a societății să strige de durere și cealaltă să se bucure. Cu cât mai multe strigăte, cu atât mitul e mai mare”, a mai declarat senatorul PSD.
UPDATE Inițiatorii moțiunii își țin discursurile
Timpul total alocat discursurilor este de 55 de minute. După acesta etapă va începe votul
UPDATE Ilie Bolojan atacă PSD în plen: „Moțiunea e mincinoasă, cinică și artificială”
Premierul Ilie Bolojan a respins, în plen, acuzațiile formulate în moțiunea depusă împotriva Guvernului și a criticat dur PSD, acuzând formațiunea că a încercat să joace „rolul opoziției în interiorul Guvernului”.
Bolojan a susținut că moțiunea are „o fractură logică”, mai ales în cazul social-democraților. „Dacă e adevărată moțiunea, unde ați fost până acum? Nu ați fost în Guvern? Dacă nu e adevărată, mie mi-ar fi rușine să semnez așa ceva”, a afirmat premierul.
Șeful Guvernului a declarat că a preluat mandatul într-un moment dificil, în care România venea după anul 2024 cu „cel mai mare deficit”. El a precizat că deficitul „nu l-a produs”, ci l-a găsit, și că nu putea fi ascuns. Potrivit acestuia, situația a fost cauzată de guvernele anterioare, care „au ignorat reformele”.
„Acum 10 luni am venit într-o situație dificilă să fac ce trebuie, nu ce e popular, ci ce e necesar”, a spus Bolojan.
Premierul a enumerat mai multe măsuri pe care le consideră realizări ale Cabinetului său, printre care reducerea deficitului la 7,9% din PIB, recâștigarea încrederii piețelor, numirea nepolitică a conducerii Vămii și ANAF, renegocierea PNRR, reforma pensiilor magistraților și reducerea cu 10% a personalului din administrație.
Bolojan: „Unii care își fac treaba par fraierii de serviciu ai celor care s-au obișnuit să folosească bugetul de stat ca o pușculiță”
Bolojan a susținut că măsurile de reducere a cheltuielilor au generat nemulțumiri în rândul unor lideri locali, pe care i-a acuzat că s-au obișnuit să folosească bugetul statului „ca pe o pușculiță”.
Premierul a dat ca exemplu situația de la Electrocentrale Craiova și sprijinul acordat Aeroportului din Dolj, afirmând că statul a fost nevoit să intervină financiar după pierderea unor fonduri europene sau după nefinalizarea unor proiecte.
„Unii care își fac treaba par fraierii de serviciu ai celor care s-au obișnuit să folosească bugetul de stat ca o pușculiță”, a mai spus Bolojan.
În opinia premierului, moțiunea depusă împotriva Guvernului este „mincinoasă, cinică și artificială”, fiind bazată pe date care „nu sunt reale” și pe o abordare care ignoră contextul dificil în care s-a aflat România.
UPDATE A început ședința în care este dezbătută și votată moțiunea
Și-au înregistrat prezența puțin peste 400 de senatori și deputați din cei 464 de parlamentari.
Senatorul PSD Daniel Zamfir prezintă moțiunea de cenzură.
UPDATE Parlamentarii PNL distribuie „un decalog” cu ce se va întâmpla dacă guvernul pică.
Parlamentarii PNL vor rămâne, până la urmă, în sala de plen la moțiune și vor spune: prezent, nu votez a declarat Gabriel Andronache, liderul deputaților PNL.
„Am venit să vă anunț modificarea: grupurile PNL rămân în sală și spun prezent nu votez. Moțiunea se joacă și colegii vor sta de vorbă cu ceilalți să îi convingă să nu voteze”, a declarat Gabriel Andronache, liderul deputaților PNL.
UPDATE Peiu ( AUR): Realist nu sunt șanse ca moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan să nu treacă
Petrișor Peiu a declarat, marți dimineață, în Parlament, că „realist” nu sunt șanse ca moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan să nu treacă. Senatorul AUR a estimat că vor fi în jur de 250 de voturi pentru această moțiune, peste cele 233 necesare. Întrebat ce urmează dacă pică guvernul, Peiu a spus că dacă toți liderii politici își respectă cuvântul dat înainte de moțiune singurul scenariu care mai rămâne pe masă este cel al alegerilor anticipate.
„Noi avem ca politică internă în partid să nu impunem nimic parlamentarilor, dar, majoritatea dintre ei, dacă nu toți, așa cum au făcut și la celelalte moțiuni, vor vota cu bilele la vedere. Realist vorbind, nu cred că sunt șanse să nu treacă această moțiune. Nu e vorba de emoție aici, asta e politică”, a spus Petrișor Peiu.
UPDATE Premierul a ajuns la Parlament
Ilie Bolojan a ajuns la Parlament.
„Vă rog să fiți politicoși, am spus că nu fac declarații pe holurile Parlamentului”, le-a spus Bolojan jurnaliștilor care puneau întrebări la Parlament.
Liderii PNL au programată marți, după votul asupra moțiunii, o ședință a Biroului Politic Național.
UPDATE Parlamentarii SOS România vor vota pentru căderea guvernului Bolojan, a anunțat eurodeputata Diana Șoșoacă la Parlament, lidera partidului SOS.
George Becali a ajuns la Parlament: Am venit să votez moțiunea
„Eu am venit să votez moțiunea și cu asta basta”, le-a spus reporterilor Becali.
El crede că moțiunea va trece.
George Becali a fost întrebat și despre variante de premier, în cazul în care Ilie Bolojan va fi schimbat.
„Eu am și eu un singur vot și am venit să-l exercit. Nu știu eu cine-i premier, cine va fi premier. Hai, mă, vedeți-vă de treabă cu tâmpenile astea, mă. Ce Georgescu premier? Băi, văi, voi sunteți și voi oamenii, în toată firea. Văd pe la televizor Georgescu premier. Ăla săracul e cu un picior în partea aialaltă și voi îl faceți premier”, a mai spus Becali.
UPDATE: Poziția grupului PACE
Ninel Peia, din grupul PACE, care include parlamentari care au intrat pe listele SOS și POT, a anunțată că 9 senatori și 6 deputați vor vota moțiunea de cenzură cu bilele la vedere.
„STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”
Moțiunea de cenzură, intitulată „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”, a fost citită săptămâna trecută în plenul reunit al Parlamentului. Dezbaterea și votul au fost programate pentru astăzi, 5 mai, de la ora 11.00, iar votul este secret, cu bile.
Pentru ca Guvernul să fie demis, moțiunea trebuie să obțină cel puțin 233 de voturi „pentru”, adică majoritatea absolută a celor 463 de parlamentari. Nu contează numărul celor prezenți în sală, ci numărul total al mandatelor. Dacă pragul este atins, Executivul este demis automat și rămâne cu atribuții limitate până la instalarea unui nou guvern.
Criza politică a început după ruperea coaliției care îl susținea pe Ilie Bolojan. Guvernul fusese învestit în 23 iunie 2025, cu 301 voturi pentru și 9 împotrivă, ca Executiv pro-european format din PSD, PNL, USR, UDMR și minorități. Relația dintre PSD și premier s-a deteriorat însă pe fondul măsurilor economice și al disputelor privind reformele administrative și fiscale.
Pe 23 aprilie, miniștrii PSD și-au depus demisiile, iar partidul a transmis că premierul nu mai are sprijinul unei majorități parlamentare. Ulterior, social-democrații și-au retras și reprezentanții din funcții politice guvernamentale, inclusiv secretari de stat și prefecți.
Calculele din Parlament pentru moțiune
La ora redactării, miza principală este dacă PSD și AUR reușesc să transforme semnăturile de pe moțiune în voturi efective. PSD și AUR au împreună, potrivit calculelor Mediafax, 219 parlamentari și mai au nevoie de aproximativ 14 voturi pentru a trece pragul de 233. Voturile decisive sunt la parlamentarii SOS România, POT, PACE, la neafiliați și la grupul minorităților naționale.
Tabăra guvernamentală pornește cu un deficit evident: PNL, USR și UDMR au împreună 164 de parlamentari, iar cu sprijinul minorităților ar ajunge la 181. Problema pentru Ilie Bolojan este că minoritățile, cu 17 deputați, nu au decis o linie comună de vot, astfel că fiecare parlamentar poate vota individual.
PNL și USR au ales o strategie de boicot al votului. Liberalii au anunțat că vor participa la dezbatere, dar vor părăsi sala la momentul votului, cu excepția câtorva reprezentanți care vor supraveghea procedura. USR a anunțat, la rândul său, că parlamentarii formațiunii vor fi prezenți în plen, dar nu vor vota moțiunea. De cealaltă parte, PSD a decis ca propriii parlamentari să își arate votul cu bilele la vedere.
Calculele s-au complicat după ce parlamentari din Partidul UNIT au anunțat că, deși au semnat moțiunea, nu o vor vota. Este una dintre diferențele importante dintre numărul de semnături și numărul real de voturi pe care inițiatorii se pot baza în plen.
Ce se întâmplă dacă moțiunea trece
Dacă moțiunea de cenzură este adoptată, Guvernul Bolojan cade, dar rămâne interimar. Constituția prevede că un guvern demis îndeplinește doar actele necesare administrării treburilor publice, până la depunerea jurământului de către noul cabinet.
După vot, președintele României trebuie să cheme partidele la consultări și să desemneze un candidat pentru funcția de prim-ministru. Candidatul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei Guvernului.
Scenariile discutate sunt: un guvern minoritar în jurul PNL-USR-UDMR, un nou acord politic care să includă PSD, o formulă tehnocrată sau prelungirea crizei până la găsirea unei majorități. Ilie Bolojan a spus că, dacă moțiunea trece, PNL ar putea intra într-o guvernare, dar nu într-o coaliție cu PSD, sau ar putea trece în opoziție pentru a construi „un pol de modernizare”.
Alegerile anticipate sunt invocate politic, dar rămân greu de declanșat. Constituția permite dizolvarea Parlamentului doar dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două propuneri de învestitură.
Ce se întâmplă dacă moțiunea pică
Dacă moțiunea nu ajunge la 233 de voturi, Guvernul Bolojan rămâne în funcție. Politic însă, Executivul ar continua să guverneze cu o susținere fragilă, fără PSD și cu nevoia de a negocia punctual proiectele importante. Bolojan a anunțat deja discuții cu USR, UDMR și minoritățile pentru funcționarea unui guvern minoritar și a propus un moratoriu parlamentar pentru adoptarea proiectelor necesare PNRR.
Președintele Nicușor Dan a transmis, înaintea votului, că indiferent de rezultat România va continua direcția occidentală și că statul va continua să funcționeze.
Potrivit surselor Mediafax, la nivelul conducerii statului există evaluarea că moțiunea de cenzură are șanse ridicate să fie adoptată. Aceleași surse susțin că, în cazul căderii Guvernului, președintele Nicușor Dan ar urma să convoace, într-o primă etapă, consultări informale cu partidele politice, înaintea unei decizii privind nominalizarea unui nou prim-ministru. Sursele Mediafax indică și posibilitatea ca desemnarea unui premier să fie amânată, pe fondul instabilității politice și al lipsei unor premise clare pentru formarea rapidă a unei majorități. O astfel de variantă ar prelungi negocierile dintre partide și ar împinge decizia de la Cotroceni spre momentul în care s-ar contura o formulă guvernamentală mai stabilă.
Istoricul moțiunilor de cenzură
Moțiunile de cenzură au fost folosite frecvent în România postdecembristă, dar rareori au dus la căderea Guvernului. Din 1989 până în prezent, au fost înregistrate aproximativ 50 de moțiuni de cenzură, dintre care doar șase au fost adoptate.
Primul guvern demis prin moțiune de cenzură a fost Cabinetul Emil Boc I, în 13 octombrie 2009, prin moțiunea „11 împotriva României”, care a trecut cu 254 de voturi pentru și 176 împotrivă. A urmat Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu, demis în 27 aprilie 2012, după doar 78 de zile de mandat, cel mai scurt mandat postdecembrist al unui Executiv.
Un caz special a fost cel al Guvernului Sorin Grindeanu, demis în 2017 printr-o moțiune inițiată chiar de PSD și ALDE, partidele care îl susținuseră inițial. Moțiunea a trecut cu 241 de voturi pentru și 10 împotrivă.
În 2019, Guvernul Viorica Dăncilă a fost demis cu 238 de voturi pentru, iar în 2020 a căzut Guvernul Ludovic Orban I, după ce Executivul își asumase răspunderea pe alegerea primarilor în două tururi. Ultimul premier demis prin moțiune de cenzură a fost Florin Cîțu, în 5 octombrie 2021, când moțiunea a primit 281 de voturi pentru, cel mai mare scor obținut vreodată de un astfel de demers.
Dacă moțiunea de astăzi trece, Ilie Bolojan devine al șaptelea premier postdecembrist demis prin votul Parlamentului. Dacă pică, Guvernul supraviețuiește, dar intră într-o nouă etapă politică: una a guvernării minoritare, cu negocieri permanente și cu o majoritate care trebuie reconstruită de la un vot la altul.