Adopţia în România: Mai puţin de 2% dintre copiii părăsiţi, adoptaţi în 2015. Mamă adoptivă: Trebuie să ştii că te înhami la un proces anevoios - GALERIE FOTO

În anul 2015 au fost adoptaţi doar 846 de copii aflaţi în grija statului din cei 57.646, ceea ce înseamnă mai puţin de 2%, cauza principală a ratei scăzute de adopţie din România fiind legislaţia greoaie.

7612 afişări
Imaginea articolului Adopţia în România: Mai puţin de 2% dintre copiii părăsiţi, adoptaţi în 2015. Mamă adoptivă: Trebuie să ştii că te înhami la un proces anevoios - GALERIE FOTO

Adopţia în România: Mai puţin de 2% dintre copiii părăsiţi, adoptaţi în 2015. Mamă adoptivă: Trebuie să ştii că te înhami la un proces anevoios - GALERIE FOTO

Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA), din totalul minorilor care anul trecut se aflau în grija statului doar 3.436 au fost declaraţi ,,adoptabili”. Dintre aceştia, 846 şi-au găsit o familie, aproape jumătate dintre ei având vârste mai mici de trei ani. Doar 9 minori care aveau peste 14 ani au fost adoptaţi în 2015.

,,Trebuie să se facă o mare schimbare la nivelul mentalităţii românilor care vor să adopte, pentru că majoritatea vor copii de până în 3 ani, astfel că, pentru micuţii care au peste 5 ani şansele de a fi adoptaţi sunt extrem de mici”, a declarat pentru MEDIAFAX Rodica Târlea, directorul adjunct al DGASPC Sector 4, Bucureşti.

Aceasta a adăugat că vârsta pe care o au copiii adoptaţi nu are importanţă, ci doar modul în care familia se ocupă de creşterea şi îngrijirea, deoarece ,,odată ce ajung într-o familie, copiii pur şi simplu înfloresc, se schimbă total”.

Potrivit legii, pentru ca un copil să devină adoptabil trebuie să se stabilească dacă părinţii sau rudele până la gradul IV nu vor sau nu pot să aibă grijă de minor, aspecte care se stabileau într-un termen de un an. Legea adopţiei care va intra în vigoare în luna august reduce termenul la şase luni. Ulterior, trebuie să se meargă la o instanţă de judecată unde se solicită acceptarea includerii copilului în registrul naţional pentru adopţie şi începerea procedurilor pentru găsirea unei familii adoptice. Procedura prevede ca părinţii naturali să fie chemaţi în faţa instanţei unde li se cere acordul. Dacă nu sunt de acord, Direcţia pentru Protecţia Copilului trebuie să demonstreze că timp de o lună niciunul dintre părinţi nu l-a vizitat pe minor la centrul de plasament şi că nici celelalte rude nu sunt interesate de preluarea tutelei. Copiii sunt declaraţi adoptabili dacă instanţa admite cererea direcţiilor de protecţie a minorilor, caz în care părinţii sunt decăzuţi total din drepturi.

Din copiii instituţionalizaţi, în 2015 au fost declaraţi ,,adoptabili” 3.436, din care 524 aveau cel mult vîrsta de 2 ani, 880 aveau între 3 şi 6 ani, 1.711 între 7 şi 11 ani, iar 321 între 14 şi 17 ani.

Mamă adoptivă: ,,Fişele medicale ale acestor copii, aflaţi în sistem, nu sunt reale"

Cei care vor să adopte un copil consideră că noua lege nu va rezolva problemele din sistem.

Un exemplu este Anemarie, o femeie care în urmă cu şapte ani a decis, împreună cu soţul ei să adopte un copil. A mers la Direcţia de Asistenţă Socială şi a urmat toţi paşii pentru întocmirea documentaţiei. Apoi a aşteptat. O lună, două, trei...După şapte luni, femeia îşi pierduse orice speranţă că va mai ţine în braţe o fetiţă. Şi apoi a sunat telefonul. Anemarie era chemată să vadă copilul. Doar că nu era vorba despre o fetiţă, aşa cum solicitase, ci de un băiat, care se afla într-un centru din Bacău. Cei doi soţi s-au urcat în maşină şi au făcut drumul până acolo. Au găsit un băieţel de trei ani, timid şi retras. I-a cucerit de la prima întâlnire, aşa că au făcut drumul Bucureşti- Bacău luni de zile. Femeia povesteşte că băiatul era tot mai fericit să îi vadă, se schimbase, era mai sociabil.

În cele din urmă, statul a permis adopţia dar abia atunci au aflat cu adevărat şi drama care se ascunde în spatele poveştii. Băiatul era perfect sănătos în fişa medicală, însă în realitate nu vedea cu un ochi, nu auzea cu o ureche şi avea un grad de retard progresiv.

,,Fişele medicale ale acestor copii, aflaţi în sistem, nu sunt reale. Fie copiii sunt subevaluaţi medical, adică sunt notaţi ca fiind sănătoşi şi dezvoltaţi psiho-neuro-motor conform vârstei, fie le pun tot felul de diagnostice fantasmagorice, care nu au nicio legătură cu realitatea”, spune Anemarie.

Nu a renunţat însă la băiat, iar acum spune că este cea mai mândră mamă. Mai mult, a avut din nou curajul să bată la uşa statului şi să mai ceară un copil în adopţie.

 

Numai că, din toamna anului 2015, de când a obţinut dreptul de a se înscrie în lista părinţilor adoptatori, nici măcar o dată nu a fost chemată pentru a-i fi prezentaţi copiii aflaţi în îngrijirea statului.

,,Am obţinut certificatul de ,,părinte adoptator” în noiembrie 2015 şi nu s-a întâmplat nimic, am apărut pe liste prima dată luna trecută, în iunie. Tot timpul ni s-a spus că este certificatul prea ,,proaspăt” şi nu au ce să ne dea. În general, familiile aşteaptă un an, doi-trei de la certificare, deci e un proces de anduranţă, nu e ceva care să se întâmple într-un an de zile. Trebuie să ştii că te înhami la un proces anevoios, un proces de o încărcătură emoţională foarte mare, un proces de răbdare, multă răbdare cu sistemul”, a completat Anemarie.

Aşa a aflat că nimic nu s-a schimbat faţă de acum şapte ani, deşi ştie că unui copil instituţionalizat i-ar fi mai bine în grija unei familii, decât în instituţii cu personal insuficient.

,,Dacă la un sector cum e Sectorul 5 ai doar doi asistenţi sociali, atunci ce ar putea ei să facă, fizic, în 24 de ore, presupunând că niciunul nu intră în concediu de odihnă, sau în concediu de boală sau de maternitate? Gândiţi-vă că un asistent social are, pe de-o parte, în monitorizare copilul adoptat sau în proces de adopţie, dar şi familiile adoptatoare, pe care trebuie să le acrediteze, să le consilieze şi să le monitorizeze timp de doi ani. Noua lege a va pune mult mai multă presiune pe aceeaşi 2-3 asistenţi sociali existenţi şi atâta tot”, a declarat pentru MEDIAFAX Anemarie.

Copii abuzaţi în centrele de plasament

Peste 100 de copii instituţionalizaţi, din cei 20.291 aflaţi în centrele de plasament din România, au fost victime ale abuzurilor, neglijării sau exploatării în anul 2015, potrivit datelor furnizate de Ministerul Muncii agenţiei MEDIAFAX. La 31 martie 2016, în România existau 1.477 de servicii de tip rezidenţial destinate copilului separat temporar sau definitiv de familie, unităţi care în anul 2015 găzduiau 20.291 copii. Dintre aceştia doar 32 de minori din centre de plasament au fost adopaţi. Una dintre probeleme cu care se confruntă instituţiile care au în grijă minori este slaba pregătirea a angajaţilor.

"În majoritatea cazurilor supuse controlului, care au vizat şi acest aspect, reprezentanţii ANPDCA au constatat că prevederile în acest sens nu sunt respectate, motivaţia principală fiind lipsa resurselor bugetare. Conform legislaţiei din prezent, fiecare angajat al serviciilor rezidenţiale trebuie să beneficieze anual de cursuri de formare de specialitate,asigurate prin bugetul angajatorului. Practic, sub-ocuparea şi slaba pregătire profesională a unor categorii de personal sunt principalele probleme cu care se confruntă serviciile de tip rezidenţial", explică Ministerul Muncii.

Dragoş Pîslaru, ministrul Muncii, a declarat la pe 17 iunie, într-o emisiune televizată, că există suspiciuni de trafic cu copii în orfelinatele din sudul ţării şi că, în acest moment sunt "anchete în desfăşurare" pentru elucidarea acestor suspiciuni.

O statistică a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie arată că în primele şase luni ale anului trecut, au fost înregistrate 6.736 de abuzuri asupra copiilor, cele mai multe în cadrul familiilor. Totuşi, au fost consemnate şi aproape 500 de situaţii în care micuţii au fost abuzaţi de asistenţii maternali, în instituţiile de plasament sau în instituţiile de învăţământ.

Datele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA) arată că la finalul lunii martie 2016 în grija statului erau, 59.277 de copii se aflau în îngrijirea statului, cu aproximativ 2.000 mai mulţi decât la finalul anului trecut.

Copilul care a adus pe lume un copil

Casandra avea doar 15 ani când a ajuns în grija centrului de plasament ,,Robin Hood” din Bucureşti. A fost găsită de poliţişti pe Şoseaua de Centură a Capitalei, unde fusese dusă de mama sa pentru a practica împreună prostituţia. Autorităţile au decis să o trimită într-un centru, aşa că fata s-a trezit peste noapte într-o lume nouă.

“Atunci când a venit aici nu avea niciun viitor, nu ştia care e rostul ei pe lume, tot ce ştia era că trebuia să meargă cu mama ei la muncă pe centură. A fost nevoie de perioadă în care să discute cu psihologii să înţeleagă şi alte aspecte”, a declarat pentru MEDIAFAX dr. Maria Andreescu, şeful Centrului “Robin Hood”.

La scurt timp după ce a ajuns la Direcţia de Protecţie a Copilului Sector 4, medicii au constat că fata de 15 ani urma să devină mamă în câteva luni. Între timp, mama ei fusese decăzută din drepturile părinteşti, iar Casandra a rămas în centrul de plasament, şi cu toată teama pe care o înfrunta, a anunţat autorităţile că nu vrea să renunţe la copil. Angajaţii centrului au făcut tot posibilul pentru a-l găsi pe tatăl viitorului copil. După ce a fost identificat, psihologii instituţiei au purtat mai multe discuţii cu acesta, dar şi cu familia tânărului. Acum, tânăra de 20 de ani duce o viaţă liniştită alături de tatăl copilului şi de părinţii acestuia.

Şi chiar dacă a plecat de câţiva ani din centru, oamenii încă mai ţin legătura cu ea. “Este o mamă protectoare, şi-a schimbat cu totul mentalitatea”, spun angajaţii centrului.

O nouă lege a adopţiei

Cea mai mare problemă în ceea ce priveşte adopţiile este legislaţia. Actuala lege privind adopţiile poate întârzia procesul de declarare a unui copil ,,adoptabil” până la 2, chiar 3 ani.

Încă de anul trecut, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie a demarat procesul de modificare a legii 273/2004, privind adopţia. Modificările au fost publicate în luna aprilie în Monitorul Oficial, iar din 12 august, anul acesta, adopţiile în România se vor face după o serie norme noi, menite să reducă timpul în care un copil poate fi adoptat şi birocraţia acestui proces.

,,Ţinând cont că aproape toate termenele care erau reglementate în prezent au fost reduse la jumătate, estimarea noastră e că se va reduce şi termenul efectiv al realizării unei adopţii la jumătate”, a declarat pentru MEDIAFAX Nicoleta Curelaru, şeful Serviciului Juridic din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie.

Printre modificări se numără reducerea de la un an la şase luni a termenului în care Direcţiile de Asistenţă Socială pot demara procedurile de adopţie, dacă părinţii nu sunt identificaţi. În plus, odată ce copilul va fi declarat adoptabil, statutul său va fi valabil până la încuviinţarea adopţiei sau până la împlinirea vârstei de 14 ani, nemaiexistând limitarea statului de ,,adoptabil” de 2 ani, cum e în prezent. De asemenea, micuţul va fi declarat eligibil pentru adopţia internaţională la un an de când a intrat în grija statului, nu la doi ani aşa cum prevede actuala lege. Cu toate că noile reglementări vor duce la o scurtare a timpului în care un copil poate ajunge într-o familie adoptivă, iar o serie de paşi procedurali au fost eliminaţi, găsirea rudelor până la gradul IV va încetini în continuare procesul de adopţie, spun specialiştii din domeniu.

,,Eu nu cred că or să fie mari schimbări, pentru că nu s-a schimbat povestea asta cu identificarea rudelor până la gradul IV, iar accentul e pus în continuare pe asistentul social, care trebuie să demonstreze că mama nu poate sau familia nu îşi manifestă interesul de a avea grijă de copil. Oricum, este un pas înainte”, a declarat pentru MEDIAFAX Nicolae Gorunescu, directorul executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sector 6.

Deoarece una din marile probleme o reprezintă copiii care au trecut de vârsta de 5 ani, care în foarte puţine cazuri îşi găsesc o familie adoptivă, normele de aplicare a noii legi prevăd şi înfiinţarea unui registru naţional al ,,copiilor greu adoptabili”.

,,Acolo vor fi incluşi toţi copiii care, timp de nouă luni de zile de când au fost declaraţi adoptabili, nu s-a putut identifica pentru ei o familie pe modelul clasic, al listelor care se generează cu toate familiile adoptatoare la nivel naţional. Deci, teoretic, acolo vor putea să fie copii de orice vârstă, până la 14 ani. Orice familie sau persoană care obţine atestat, deci a fost evaluat şi a obţinut atestatul de familie adoptatoare, poate să meargă la Direcţie (n.r. DGASPC) şi responsabilul de caz care i-a fost desemnat, va putea intra alături de acest responabil în registru şi va putea vizualiza copiii şi povestea lor de viaţă, care au fost catalogaţi greu adoptabili”, a declarat Nicoleta Curelaru.

În acest registru naţional fiecare copil va avea un profil propriu, care va conţine o imagine reprezentativă, sau chiar un filmuleţ în cazul copiilor mai mari, numele, starea lui de sănătate şi o scurtă poveste de viaţă, a parcursului său instituţional. Aceste informaţii vor putea fi vizualizate de cei care vor să adopte un copil doar în prezenţa unui reprezentant al Direcţiei de Protecţie a Copilului, singurul care va avea acces la registrul online.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici