Aproape 300.000 de elevi încep şcoala luni, în Capitală. Peste 300 de unităţi de stat nu au autorizaţie ISU

Planul de şcolarizare pe anul 2019-2020 însumează, la nivelul Capitalei, un număr de 294.231 elevi, care vor învăţa în 419 de şcoli de stat, respectiv 222 private, spun reprezentanţii ISMB pentru MEDIAFAX. Din totalul unităţilor de învăţământ de stat, 317 nu au autorizaţie ISU până în prezent.

358 afişări
Imaginea articolului Aproape 300.000 de elevi încep şcoala luni, în Capitală. Peste 300 de unităţi de stat nu au autorizaţie ISU

Aproape 300.000 de elevi încep şcoala luni, în Capitală. Peste 300 de unităţi de stat nu au autorizaţie ISU

Noul an şcolar va debuta începând cu ziua de luni, 9 septembrie. În Capitală, planul de şcolarizare pe anul 2019-2020 însumează un număr de 294.231 elevi, care vor învăţa în 419 unităţi de învăţământ de stat, respectiv 222 private, au precizat reprezentanţii Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, joi, pentru MEDIAFAX.

Deşi şcoala începe în câteva zile, din totalul unităţilor de învăţământ de stat, 317 nu au până în acest moment autorizaţie ISU. Doar 8 unităţi sunt autorizate, alte 19 fiind în curs de autorizare. 81 dintre unităţi nu fac obiectul autorizării, spun reprezentanţii ISMB. Totodată, potrivit aceleiaşi surse, alte 9 unităţi din Capitală nu au, până în acest moment, autorizaţie sanitară.

Tot în privinţa siguranţei, a fost ridicată şi problema pazei, a siguranţei elevilor atât în incinta şcolii, cât şi în apropierea instituţiei. Reprezentanţii ISMB au precizat că la nivelul Capitalei, 107 instituţii au pază proprie, 194 prin intermediul unor societăţi specializate, 112 au pază mixtă şi 378 cu supraveghere video. Potrivit datelor aceleiaşi surse, 67 unităţi de învăţământ din Capitală funcţionează fără niciun fel de pază.

În ceea ce priveşte resursa umană, reprezentanţii ISMB au declarat pentru MEDIAFAX că în Capitală, la acest moment, un deficit este înregistrat doar pentru specializările limbă germană şi educaţie tehnologică, restul specializărilor fiind ocupate cu normă dublă.

Început de an şcolar nou, probleme vechi

Preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, Antonia Pup, a precizat, joi, pentru MEDIAFAX, că problema siguranţei elevilor ar trebui să reprezinte o temă care să dea de gândit autorităţilor publice locale, în contextul în care sunt foarte multe şcoli care nu au servicii de pază şi protecţie garantată de către autoritatea publică locală.

„Chiar în foarte multe dintre cazuri părinţii sunt cei care achită fondul pentru gardian şi aşa mai departe. (...) Sunt foarte multe primării, din multe judeţe, în care nu se respectă legea şi practic autoritatea publică locală nu finanţează prin finanţarea complementară acele servicii de pază şi protecţie”, declară aceasta.

Antonia Pup a menţionat că simplul fapt că se ţin o dată la câteva săptămâni sau o dată pe semestru câteva ore în care li se prezintă elevilor normele de cirulaţie rutieră, nu e de ajuns.

„Părerea mea e că ar trebui să existe o transdisciplinaritate, în contextul în care elevii să fie învăţaţi încă de mici cum ar trebui să acţioneze ca cetăţeni şi ce pericole pot exista în societate”, spune preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.

„Era, la un moment dat pusă pe agenda publică, acea oră de siguranţă în care elevul să afle mijloacele de apărare. Din nou, eu sunt de părere că nu ar trebui să încărcăm programa, ci ar trebui să găsim o metodă transversală prin care să integrăm aceste componente”, completează aceasta.

Nici în ceea ce priveşte numărul psihologilor prezenţi în şcoli nu stăm mai bine. Antonia Pup consideră că un consilier la 800 de elevi, aşa cum prevede legea în momentul de faţă, nu e suficient.

„Părerea mea e că ar trebui să avem un consilier şcolar la 500 de elevi, nu la 800 cum e în prezent, pentru că un astfel de consilier şcolar nici nu poate să facă faţă la un număr atât de mare de elevi”, spune preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.

Sursa citată a mai menţionat şi faptul că aceşti consilieri ar trebui să fie formaţi continuu, prezenţa şi rolul lor fiind unele vitale în unităţile şcolare: „Pentru această formare continuuă mă aştept ca în bugetul MEN să nu apară doar la nivel declarativ finanţarea corespunzătoare a acestor cabinete de consiliere şi în cadrul acestor cabinete de consiliere ar trebui să fie finanţate şi nişte programe eficiente de orientare în carieră, că tot avem acum pe agenda publică dezbaterea privind învăţământul profesional. La urma urmei, consiliera psihologică şi psihopedagogică trebuie să se realizeze din timp. Asta înseamnă încă din ciclul de învăţământ primar”.

Şi preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, (FNAP-I.P) Iulian Cristache spune că tema siguranţei elevilor în şcoli rămâne una superficial tratată.

„Avem aceleaşi probleme ca şi anul trecut, ca acum doi ani şi ca în ultimii ani. Din păcate, paza şcolilor, cu mici excepţii, este asigurată de asociaţiile de părinţi, nu de către comunitatea locală, aşa cum ar trebui. (...) Singurul avantaj pe care îl primim de la instituţiile statului e faptul că în perimetrul şcolilor, atunci când vin copiii la şcoală şi când ies, dar în mod special când vin, se încearcă să se asigure prezenţa Jandarmeriei şi a agenţilor de circulaţie, acolo unde şcolile sunt foarte aglomerate şi sunt în nişte locuri mai înghesuite, astfel încât să asigure o fluenţă la nivel de circulaţie”, spune Cristache.

Iulian Cristache a cerut ministerului deblocarea acestor posturi, astfel încât şcoala să-şi angajeze propriul paznic, însă de fiecare data reprezentanţii ministerului au invocat lipsa fondurilor: „Unul sau doi, în funcţie de numărul de elevi din acea unitate de învăţământ. Din păcate, noi cerem şi de cele mai multe ori, atunci când vorbim despre bani sau când avem nevoie de bani, ni se întoarce spatele şi ni se spune că nu sunt fonduri”, spune Cristache.

Preşedintele FNAP-I.P a menţionat că există şi un cadrul legal care ar putea ajuta Consiliile Locale să vină cu pază, dar că şi în acest caz motivaţia invocată e aceeaşi: lipsa fondurilor: „Noi am făcut adrese către primării la nivel national, către oraşele reşedinţă de judeţ şi răspunsurile sunt că nu sunt fonduri alocate pentru aşa ceva”, preciează acesta.

În ceea ce priveşte resursa umană, Iulian Cristache e de părere că mai important decât numărul profesorilor, este calitatea actului educational pe care aceştia îl pot livra.

„Mă interesează în mod special calitatea, desi într-un fel numărul este legat de calitate, pentru că dacă nu ai suficienţi profesori buni, eşti obligat să angajeză şi profesori necalificaţi”, spune preşedintele FNAP-I.P.

Acesta a menţionat faptul că lipsa resursei umane din sistem e „rodul sau rezultatul proastei salarizări din ultimii ani în această profesie”.

De asemenea, şi preşedintele FNAP-I.P consideră că numărul psihologilor din unităţile de invăţământ este categoric, insuficient: „În lege, figurează un consilier la 800 de elevi, ceea ce e foarte puţin. Nici măcar nu se respectă unul la 800, cred că vorbim în general de unul la 2.000, dacă nu mă înşel, sau unul la 1.500 după ultimele statistici”, spune Cristache.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici