INTERVIU - Ambasadorul agreat al Olandei: Menţinem restricţiile pe piaţa muncii până în 2014

Ambasadorul agreat al Olandei la Bucureşti, Matthijs van Bonzel, declară într-un interviu acordat MEDIAFAX că ţara sa va menţine restricţiile pe piaţa muncii până la 1 ianuarie 2014, el precizând că până atunci Haga ia măsuri împotriva exploatării muncitorilor străini.

691 afişări
Imaginea articolului INTERVIU - Ambasadorul agreat al Olandei: Menţinem restricţiile pe piaţa muncii până în 2014

Ambasadorul agreat al Olandei la Bucureşti, Matthijs van Bonzel (Imagine: Victor Ciupuliga/Mediafax Foto)

El spune că Olanda a explicat deja Comisiei Europene că actuala situaţie justifică menţinerea restricţiilor.

Diplomatul menţionează că autorităţile olandeze sunt conştiente că după 1 ianuarie 2014 trebuie să fie pregătite pentru a primi români şi bulgari pe piaţa muncii şi profită de actuala perioadă pentru a adopta măsurile necesare pentru a face accesul unor noi muncitori gestionabil de către societate.

El mai spune şi că, în acest moment, Olanda are un aflux din ţările est-europene care au aderat mai devreme. Diplomatul a mai afirmat că din punct de vedere macroeconomic, este un beneficiu, dar la scară mai mică aceşti oameni sunt exploataţi. El laudă însă muncitorii români, pentru că aceştia "vorbesc engleza fluent, sunt bine educaţi, nu numai că au o educaţie tehnică, ci şi vorbesc, oferă un feed-back".

Pe de altă parte, ambasadorul a răspuns şi criticilor preşedintelui Traian Băsescu. Matthijs van Bonzel arată că Rotterdam "este de departe cel mai mare port din UE, ceea ce înseamnă că este cea mai mare poartă de intrare pentru tot ceea ce este legal, însă, fireşte, dacă eşti mare, atragi inevitabil şi tot ceea ce este ilegal".

În ceea ce priveşte traficul de droguri, el spune că Olanda este foarte strictă în ceea ce priveşte comerţul şi marii traficanţi de droguri. "Dar tratăm utilizatorii individuali de droguri mai degrabă ca pe o persoană care fie are o problemă pe care trebuie s-o abordăm prin politicile de sănătate, fie - dacă este vorba despre cineva care creează probleme în societate - avem sistemele normale de poliţie şi justiţie care să se ocupe de aceşti oameni. Deci, avem o abordare mai pragmatică faţă de droguri, pe care am dezvoltat-o de-a lungul anilor şi care are rezultate relativ pozitive", a spus el.

Ambasadorul s-a mai referit şi la site-ul PVV. El spune că, dacă ar exista vreun caz de discriminare, natura acestuia trebuie stabilită de judecători.

Agenţia MEDIAFAX prezintă integral interviul acordat de ambasadorul agreat al Olandei la Bucureşti, Matthijs van Bonzel:

Reporter: Sunteţi în România de aproape patru luni...

Matthijs van Bonzel: Exact.

Reporter: Aţi venit anul trecut aici.

Matthijs van Bonzel: Am venit la sfârşitul anului trecut, da.

Reporter: Dar nu v-aţi prezentat scrisorile de acreditare preşedintelui. Ştiu că aţi prezentat la MAE scrisorile de acreditare, dar nu v-aţi întâlnit şi cu preşedintele. Care este cauza?

Matthijs van Bonzel: Este corect, nu mi-am prezentat încă scrisorile. Aştept încă o programare.

Reporter: Ştiu că alţi ambasadori au venit mai târziu, dar şi-au prezentat deja scrisorile. De exemplu, cel francez. Cine este de învinovăţit pentru că încă aşteptaţi această întâlnire?

Matthijs van Bonzel: Este prerogativa oricărui şef de stat să primească ambasadori. Deci, asta este situaţia şi eu aştept invitaţia sa.

Reporter: Dar vă simţiţi afectată munca de această întârziere, pentru că, din ceea ce ştiu, conform regulilor diplomatice, până când nu prezentaţi scrisorile de acreditare şefului statului nu puteţi acţiona pe deplin ca ambasador.

Matthijs van Bonzel: Pot să-mi fac munca, pot să văd mulţi oameni pe care este nevoie să-i văd pentru a-mi face o impresie bună despre ţară, pentru a stabili o cooperare, pentru a promova interesele economice. Deci, din punct de vedere practic, pot să fiu activ profesional.

Reporter: Fiindcă l-am menţionat pe preşedinte. Preşedintele Băsescu a criticat dur autorităţile olandeze. La sfârşitul anului trecut a spus că, în timp ce România are Albiţa, Olanda are Rotterdam. "România are Albiţa. Olanda are Rotterdam-ul. Îmi pare rău, nu Albiţa e poarta de intrare a ţigărilor, a alcoolului, a drogurilor. Şi nu România, din neputinţă, a legalizat prostituţia, nu România, din neputinţă, a legalizat consumul de droguri", a spus preşedintele. Şi tot preşedintele a făcut şi un apel la boicotarea produselor olandeze. Care este răspunsul sau comentariul dumneavoastră?

Matthijs van Bonzel: Relaţiile economice se dezvoltă foarte bine. Acesta este un lucru foarte bun. Şi, în pofida crizei economice, şi cred că, sprijinite de Guvernele noastre, investiţiile şi exporturile sunt permanent în creştere. Acesta este principalul lucru pe care l-am remarcat cu satisfacţie. Exporturile României către Olanda sunt în creştere, investiţiile Olandei în România cresc. Suntem deja de ceva vreme principalul investitor străin în România. Avem deja peste 4.000 de antreprenori olandezi aici activi. Marea majoritate sunt IMM-uri, cred că şi acesta este un lucru important pentru că înseamnă că micii oameni de afaceri văd oportunităţi aici.

În ceea ce priveşte Rotterdam-ul, acesta este de departe cel mai mare port din UE. Ceea ce înseamnă că este cea mai mare poartă de intrare pentru tot ceea ce este legal însă, fireşte, dacă eşti mare, atragi inevitabil şi tot ceea ce este ilegal. Deci, cred că Rotterdam va fi mereu pe lista tuturor lucrurilor care intră în Europa. Pe de altă parte, noi suntem foarte mândri că suntem lideri în investigaţia şi tehnologia necesare pentru a afla ce intră în ţară. Deci, avem un sistem care scanează 100% containerele care intră în UE prin portul Rotterdam, iar acest lucru ne permite într-o mare măsură să excludem lucrurile care nu vrem să intre în UE. Şi putem dezvolta aceste tehnologii şi le putem extinde şi eficientiza şi le putem exporta, să le împărţim cu ceilalţi parteneri, astfel încât Europa să devină tot mai rezistentă la lucrurile ilegale.

Iar în ceea ce priveşte drogurile, poate că aţi aflat că în Olanda avem o politică foarte diferită în ceea ce priveşte consumul de droguri. Suntem foarte stricţi în ceea ce priveşte comerţul şi marii traficanţi de droguri, dar tratăm utilizatorii individuali de droguri mai degrabă ca pe o persoană care fie are o problemă pe care trebuie s-o abordăm prin politicile de sănătate, fie - dacă este vorba despre cineva care creează probleme în societate - avem sistemele normale de poliţie şi justiţie care să se ocupe de aceşti oameni. Deci, avem o abordare mai pragmatică faţă de droguri, pe care am dezvoltat-o de-a lungul anilor şi care are rezultate relativ pozitive.

Reporter: Deci, acesta este răspunsul dumneavoastră.

Matthijs van Bonzel: Deci, acesta este răspunsul meu.

Rep: Pe de altă parte, premierul olandez Mark Rutte a făcut nişte afirmaţii dure. El a spus, la 1 martie, că România şi Bulgaria nu au făcut suficiente progrese pentru a obţine sprijinul Olandei pentru a adera la Spaţiul Schengen. Şi de asemenea a spus că este sceptic în ceea ce priveşte capacitatea României şi a Bulgariei de a securiza frontiera Schengen ca membre ale acestui spaţiu. Vă rog să detaliaţi comentariile premierului şi să spuneţi de ce Olanda consideră că România nu este pregătită să adere la Schengen.

Matthijs van Bonzel: Noi acordăm o foarte mare importanţă cantităţii şi calităţii măsurilor pe care ţările le adoptă şi le aplică în ceea ce priveşte controlul frontierelor, dar şi sistemului din spatele acestora, care le guvernează. De asemenea, acordăm o foarte mare importanţă raportului MCV care arată în ce măsură România şi Bulgaria aspiră şi se apropie tot mai mult de obiectivele fixate în cadrul acestui mecanism. Din rapoartele tehnice, vedem că sunt încă unele deficienţe, că au fost făcute progrese şi sperăm că în cursul acestui an vom vedea şi mai multe progrese făcute.

Reporter: Dar, din experienţa dumneavoastră aici, împărtăşiţi opiniile domnului premier?

Matthijs van Bonzel: El evaluează rapoartele pe măsură ce le primim şi continuăm să evaluăm noile rapoarte. În iulie va fi făcut public un raport foarte important privind MCV care va măsura progresele făcute de România şi Bulgaria în privinţa tuturor obiectivelor fixate, din ultimii cinci ani. Acela va fi un raport major în această evaluare a progreselor făcute.

Reporter: Apropo de raportul MCV pe care îl aşteptaţi în această vară. Vorbind deschis, chiar vă aşteptaţi ca Guvernul dumneavoastră să-şi schimbe poziţia pe care a avut-o până în prezent? Adică, sunt semnale pozitive până acum?

Matthijs van Bonzel: Totul depinde de conţinutul raportului MCV. Raportul MCV nu este ceva ce am stabilit noi, este ceea ce Comisia Europeană a stabilit ca instrument, în acord cu toate statele membre, inclusiv România şi Bulgaria, pentru a analiza în România şi Bulgaria modul în care statul de drept şi politicile anticorupţie sunt coroborate şi pentru măsurarea progreselor în aceste domenii. Şi pe această bază vom trage concluziile.

Reporter: Dar ştiţi că au fost multe critici pe tema aceasta, pentru că s-a spus că este o legătură nepotrivită între MCV şi aderarea la Schengen, spunându-se că, de fapt, MCV nu ar trebui luat în calcul ca o condiţie pentru aderarea la Spaţiul Schengen.

Matthijs van Bonzel: Noi credem că dă un indiciu clar pe baza unor criterii clare, comune, stabilite la nivel european despre progresul făcut în ţările care vor să adere la comunitatea Schengen. Pe această bază, putem să luăm o decizie. Aşa cum ştiţi, pentru aderarea la Schengen trebuie luată o decizie în unanimitate, ceea ce înseamnă că fiecare stat membru trebuie să tragă o concluzie proprie, bazată pe fapte. Faptele sunt atât de natură tehnică precum şi legate de încrederea pe care o avem în funcţionarea sistemului statului. Pe aceste baze, trebuie să putem fi încrezători în sistemul autorităţilor ţării respective.

Reporter: Vreau să vă rog ca dincolo de aceste comentarii ale dumneavoastră care au un caracter general, să daţi trei exemple - sau dacă aveţi mai multe, foarte bine - trei exemple de evenimente din România care vă fac să simţiţi că nu a sosit timpul să luaţi o decizie privind aderarea României la Schengen.

Matthijs van Bonzel: Cred că ar trebui să ne uităm la măsurile luate, la progresul care este deja vizibil. Şi cred că, dacă vom continua pe această linie, suntem pe calea cea bună.

Un punct specific este Strategia anticorupţie, care a fost acceptată de Guvern ca atare, ceea ce reprezintă un pas major înainte. Aceasta este acum trimisă la Parlament, iar Parlamentului i se cere să o accepte ca atare. Ea include şi elemente despre imunitatea parlamentară. Toate acestea sunt cruciale. Iar ministrul Predoiu a spus corect că ar trebui ca într-un stat de drept nicio persoană care comite o ilegalitate să doarmă liniştită. Sistemul legal funcţionează şi îi va găsi pe aceia care nu respectă legea. Această dezvoltare este crucială şi constat progrese şi sper ca acestea să continue şi în final să conducă la rezultate pozitive.

Reporter: Mă scuzaţi, dar eu v-am cerut trei exemple concrete de evenimente din România care să arate că România nu este încă suficient pregătită pentru aderarea la Schengen.

Matthijs van Bonzel: Eu vreau să privesc mai degrabă pozitiv. Avem criteriile din cadrul MCV. Pe măsură ce aceste criterii sunt îndeplinite gradual, ţara se apropie de nivelul pe care România şi toată UE şi l-au stabilit ca orizont pentru îndeplinirea criteriilor privind statul de drept şi combaterea corupţie. Deci, toate lucrurile care contribuie la apropierea de acest orizont contribuie, în final, la obţinerea de rezultate pozitive.

Reporter: Îmi pare rău, dar răspunsul dumneavoastră este insuficient. Pentru că este minunat că vedeţi lucrurile în mod pozitiv, dar fapt este că rămâne o decizie negativă. Deci, care sunt exemplele concrete. Menţionaţi-le, astfel încât să putem spune iată ceea ce aşteaptă cel mai important oficial olandez din România.

Matthijs van Bonzel: Am elementele din raportul MCV. Sunt elemente pe care poporul român, România, politicienii români le au şi ei. E acelaşi raport.

Reporter: Bine, pentru că insistaţi cu raportul MCV, spuneţi care sunt principalele elemente pozitive pe care aşteptaţi să le vedeţi incluse în raportul din vară sau pe care v-ar plăcea să le vedeţi incluse în raportul din vară.

Matthijs van Bonzel: Am aici, din raportul Comisiei Europene care conchide că trebuie îmbunătăţită combaterea corupţiei la nivel înalt, numirile la Înalta Curte. CE de asemenea conchide că este nevoie de mai multe rezultate în combaterea corupţiei la achiziţiile publice. Şi toate acestea sunt criterii în cazul cărora Europa spune că este nevoie să vadă mai multe rezultate. Deci, acestea sunt punctele pe care le urmărim şi acestea sunt punctele relevante pentru luarea în calcul a unei decizii pozitive sau nu în ceea ce priveşte Schengen.

Reporter: Românii ar spune că legătura între accesul la Spaţiul Schengen şi achiziţiile publice este cumva foarte îndepărtată.

Matthijs van Bonzel: Statul de drept se referă la tot ceea ce afectează funcţionarea statului, iar funcţionarea statului este crucială pentru a gestiona problema controlului frontierelor externe. Şi de asemenea modul de funcţionare în interiorul sistemului. Sunt lucruri care în general sunt relevante pentru a funcţiona în interiorul UE şi lucruri despre care o largă majoritate din Parlamentul nostru crede că UE ar trebui să le consolideze: cum funcţionează statul, cum funcţionează autorităţile, să avem disciplina necesară pentru a respecta regulile stabilite mai întâi la Bruxelles şi să le implementăm în legea naţională şi să le respectăm.

Reporter: Cred în continuare că nu aţi menţionat exemplele specifice pe care le-am solicitat, însă aţi spus lucruri foarte interesante despre modul în care un stat ar trebui să funcţioneze în UE şi m-a dus cu gândul la un subiect despre care vroiam să vă întreb - site-ul PVV. A fost o dezbatere în PE, au fost critici puternice ale oficialilor UE, n-am să menţionez oficialii români, ci oficialii UE care au considerat acest site discriminatoriu. Premierul Rutte nu a susţinut ideea acestui site dar nici nu a respins-o, însă Guvernul dumneavoastră cooperează cu PVV. Cum comentaţi această situaţie din perspectiva valorilor UE pe care le-aţi menţionat şi a tuturor acestor critici?

Matthijs van Bonzel: Premierul a spus foarte clar în comentariile sale că nu vrea să reacţioneze în legătură cu iniţiative specifice ale niciunui partid politic din Olanda. El urmăreşte propria linie, care e cea a Guvernului şi acordă mare importanţă respectării statului de drept. Deci, dacă ar fi vreun caz de discriminare, natura acestuia trebuie stabilită de judecători. Sunt posibilităţi de a merge la Avocatul poporului sau la judecători, sunt legi referitoare la discriminare, există principiul nediscriminării în legislaţia europeană. Toate acestea trebuie judecate conform principiilor statului de drept.

Reporter: Aveţi cunoştinţă dacă s-a adresat cineva Avocatului poporului, dacă s-au primit plângeri?

Matthijs van Bonzel: Cred că au primit nişte scrisori. Nu ştiu cum sunt gestionate, dar aceasta este sarcina lor, este competenţa Ombudsmanului legat de chestiuni guvernamentale şi a judecătorilor în ceea ce priveşte aspectele sociale.

Reporter: Iar premierul cooperează cu cineva care este investigat de Ombudsman.

Matthijs van Bonzel: Guvernul are propria linie, propria responsabilitate în ceea ce priveşte muncitorii din alte state UE. Se iau măsuri clare pentru a controla migraţia şi pentru a oferi muncitorilor măsurile de securitate necesare, pentru a le permite să muncească, să funcţioneze în societate, în economie. Aceasta este responsabilitatea premierului, a Guvernului.

Reporter: Situaţia politică internă este complicată în Olanda. Iar oficialii români au pus pe seama situaţiei politice interne opoziţia Guvernului olandez faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen. Ce le răspundeţi?

Matthijs van Bonzel: Dacă vă uitaţi la situaţia din Parlament, avem o largă majoritate care susţine această linie, respectiv că avem nevoie de raportul MCV ca un indiciu pozitiv că putem spune "Da" aderării României şi Bulgariei la Schengen. Există o largă majoritate a parlamentarilor, cred că patru cincimi din parlamentari, care susţin poziţia Guvernului în acest caz, şi anume că sunt necesare două rapoarte consecutive privind mecanismul MCV pentru a indica faptul că România şi Bulgaria sunt pregătite să adere la Schengen. Deci, nu este doar o chestiune legată de coaliţia care susţine Guvernul, este dincolo de această coaliţie. Trebuie, ca Guvern, să ne convingem noi înşine şi apoi să mergem în Parlament şi să convingem Parlamentul.

Reporter: Aşadar, care este procedura? Înţeleg că după raportul MCV din vara acestui an va fi o dezbatere în Parlamentul dumneavoastră, iar parlamentarii vor trebui să decidă dacă raportul este suficient?

Matthijs van Bonzel: Avem raportul MCV în iulie. Pe această bază, Guvernul va redacta o poziţie scrisă pe care o vom prezenta în Parlament. Parlamentul nostru dă un mandat Guvernului nostru înainte de Consiliul JAI din septembrie şi astfel Guvernul nostru va fi susţinut de Parlamentul nostru sau nu să se ducă la Bruxelles şi să spună "Da" sau "Nu" privind aderarea României la Schengen.

Reporter: Şi vă repet întrebarea de mai devereme: vă aşteptaţi într-adevăr la o schimbare de atitudine a Guvernului dumneavoastră?

Matthijs van Bonzel: Depinde totul de raportul MCV.

Reporter:: V-am auzit menţionând oamenii de afaceri olandezi din România. Ei sunt o comunitate foarte importantă cu investiţii foarte importante aici. Ştiţi că ei au pledat cu putere pentru aderarea României la Schengen, dar nu i-aţi ascultat prea mult. Şi apropo, au criticat şi poziţia Guvernului olandez legată de site-ul PVV.

Matthijs van Bonzel: Ceea ce eu apreciez este că oamenii de afaceri se organizează şi iau poziţie. Fac acest lucru în mod constant şi clar şi în Olanda. Îşi expun punctul de vedere, îşi exprimă interesele, ceea ce e bine. Parlamentul, Guvernul, opinia publică, media cunosc astfel care sunt interesele lor. Sunt şi alte interese pe care Guvernul şi Parlamentul trebuie să le ia în calcul. Şi măsoară aceste interese ale mediului de afaceri prin raportare la alte interese de care trebuie să ţină seama, ca de exemplu: ordinea publică, interesele sindicale, obligaţiile internaţionale ale ţării. Oamenii de afaceri au o clară opinie despre România care arată că au încredere în această ţară, că vor să investească în această ţară şi că văd multe oportunităţi de dezvoltare şi da îşi exprimă foarte clar opinia.

Reporter: Dar vi se plâng de toate aceste aspecte, precum regulile statului de drept? Dumneavoastră ce vă spun?

Matthijs van Bonzel: Ei îşi expun opinia exprimată şi în conferinţele lor de presă şi în declaraţiile lor. Eu o iau în considerare şi transmit mai departe la Haga, Guvernului.

Reporter: Şi cum se face că Guvernul nu ia în calcul opinia lor?

Matthijs van Bonzel: Păi aşa cum v-am spus, Guvernul trebuie să ţină cont de mai multe interese ale diferiţilor actori ai societăţii.

Reporter: Îmi aduc aminte că în toamna acestui an mai multe camioane cu marfă olandeză au fost oprite la frontiera românească. Autorităţile române au spus atunci că există nişte suspiciuni legate de acestea. Ştiţi care a fost, în final, rezultatul analizelor? Ce s-a întâmplat?

Matthijs van Bonzel: Cred că de fapt s-a întâmplat că aplicarea regulilor fito-sanitare ale UE nu a corespuns cu aşteptările. Lucrurile au fost corectate. Aplicarea acestor reguli de către autorităţile vamale a fost un pic diferită faţă de ceea ce se aştepta din partea lor.

Reporter: Cum adică?

Matthijs van Bonzel: Adică dacă un camion vine la frontieră cu plante şi nu are paşaport pentru că transportatorul consideră că aceste plante nu au nevoie de paşaport iar vameşul spune că trebuie să ai paşapoarte, fie este vina transportatorului - pentru că de exemplu respectivul tip de plantă are nevoie de paşaport - fie a vameşului - pentru că marfa transportată nu are nevoie de paşaport. A fost o astfel de situaţie. În cele din urmă, s-a stabilit că nu era nevoie de astfel de paşaport şi că avea acces liber pe piaţa românească. Şi nu am mai avut astfel de situaţii de atunci. Nu mă aştept la alte situaţii de acest gen.

Reporter: Vorbind tot despre afaceri, despre o posibilă afacere. Recent, vicepreşedintele Comisiei de apărare din Camera Deputaţilor din România a spus că avioane F-16 aparţinând Guvernelor portughez şi olandez ar putea fi cumpărate de autorităţile române. Ce puteţi spune despre o astfel de tranzacţie?

Matthijs van Bonzel: Informaţia este corectă. Avem de vânzare 15 avioane. Sunt în stare foarte bună, au fost bine îngrijite în scurta lor viaţă. Sunt de vânzare şi noi am vrea să le dăm unei alte ţări NATO. Asta vă pot spune.

Reporter: Dumneavoastră sau cineva din Guvernul duneavoastră poartă deja discuţii oficiale cu autorităţile române?

Matthijs van Bonzel: Există un schimb de informaţii între părţi pe această temă.

Reporter: Şi cât de vechi sunt?

Matthijs van Bonzel: Nu ştiu, dar sunt în stare foarte bună. Şi sunt disponibile la vânzare.

Reporter: Şi cam cât ar costa? Măcar aproximativ.

Matthijs van Bonzel: Nu pot să fac speculaţii despre preţ. Nu vă pot spune.

Reporter: Se poate ataşa unei astfel de tranzacţii o condiţie legată de construirea de infrastructură aeroportuară, de pregătirea piloţilor, de offset?

Matthijs van Bonzel: Toate lucrurile acestea depind de cerere şi de ofertă. Şi acestea trebuie discutate cu părţile interesate. Aceste aspecte sunt discutate de părţi şi cred că ambele părţi şi alte părţi potenţial interesate negociază aceste lucruri în general şi la un moment dat se va ajunge la o concluzie.

Reporter: Dar ce le-aţi spune celor care în mod direct v-ar întreba dacă achiziţionarea acestor avioane ar putea fi şi un preţ pentru Schengen?

Matthijs van Bonzel: Nu . Aceste subiecte nu au nicio legătură.

Reporter:Deci, le spuneţi autorităţilor române că nu o să vă răzgândiţi în privinţa Schengen, indiferent câte avioane ar cumpăra?

Matthijs van Bonzel: Aşa cum ministrul Diaconescu a spus foarte corect, aşa am citit, că problema Schengen trebuie privită ca atare, de sine stătător. Noi nu ataşăm şi nu vom ataşa nicio altă condiţie. Schengen are de-a face cu regulile statului de drept aplicate la nivelul UE. Ca o ţară deschisă, pentru noi controlul la frontieră este crucial. Deschiderea frontierelor interne şi acceptarea unei frontiere externe comune este ceva ce noi considerăm foarte important. Probabil aceasta explică de ce cel puţin patru cincimi din Parlamentul nostru consideră că până la urmă România ar putea adera, însă că trebuie să întrunească condiţiile pe care le-am stabilit în comun cu România în ceea ce priveşte aplicarea regulilor statului de drept şi combaterea corupţiei.

Reporter: Când vă aşteptaţi ca discuţiile pe tema F16 să se încheie? Anul acesta?

Matthijs van Bonzel: Sunt mai multe părţi interesate de aceste avioane. Deci, este vorba de a le face disponibile pe piaţă.

Reporter: Spuneţi că sunt şi alte ţări, în afară de România, care sunt interesate să le cumpere?

Matthijs van Bonzel: Da, da. Sunt mai multe părţi. În NATO şi din afara NATO. Asta contează. Pentru că noi am prefera să oferim aceste preţioase aparate unui alt aliat din NATO. Apropo, e important de subliniat că sunt multe subiecte în care avem aceeaşi opinie cu România. Nu ar trebui să ne axăm doar pe Schengen.

Reporter: Da? Menţionaţi-le.

Matthijs van Bonzel: De exemplu, NATO, politica privind Orientul Mijlociu. Lucrăm împreună în interiorul UE la consolidarea regulilor de drept şi la adoptarea măsurilor de consolidare a funcţionării UE. Avem aceeaşi poziţie privind disciplina bugetară şi privind măsurile economice şi financiare în UE. Toate acestea sunt lucruri foarte importante.

Reporter: Care sunt celelalte ţări NATO interesate de avioanele dumneavoastră?

Matthijs van Bonzel: Nu pot specula. Am responsabilitatea mea privind România.

Reporter: Aţi menţionat punctele comune între România şi Olanda în UE, dar mai există un subiect care nu este comun celor două, şi anume faptul că muncitorii români nu au acces liber pe piaţa muncii din Olanda. Vă aşteptaţi să menţineţi aceste restricţii până la finalul perioadei maxim admise în UE de menţinere a restricţiilor, deci 1 ianuarie 2014?

Matthijs van Bonzel: Da, vom menţine actualul regim până la sfârşitul lui 2013. Deci. într-adevăr. până în 1 ianuarie 2014.

Reporter: Deci, aplicaţi perioada maximă.

Matthijs van Bonzel: Da, am explicat Comisiei Europene că actuala situaţie justifică adoptarea acestor măsuri. Desigur, realizăm că după 1 ianuarie 2014 trebuie să fim pregătiţi să primim români şi bulgari. Aşa că profităm de această perioadă pentru a adopta măsurile necesare pentru a face accesul unor noi muncitori gestionabil de către societate. Luăm măsuri ca să luptăm împotriva exploatării muncitorilor străini de către agenţiile care îi pun la muncă pentru sume sub salariul minim. Vrem să combatem firmele de recrutare care îi pun pe aceşti oameni să muncească la negru şi să locuiască în încăperi total nepotrivite. În acest moment, avem un aflux din ţările est-europene care au aderat mai devreme. Se mută în Olanda.

Reporter: V-au afectat sau nu din punct de vedere economic?

Matthijs van Bonzel: Din punct de vedere macroeconomic, este un beneficiu. Dacă analizezi micro, vezi că aceşti oameni sunt exploataţi. Şi mai avem o problemă: jumătate de milion de olandezi - în condiţiile în care totalul populaţiei este de 17 milioane - ar trebui, ar putea să lucreze, dar beneficiază de sprijin social. Guvernul vrea ca aceşti oameni să fie stimulaţi să muncească. Şi trebuie să luăm măsurile pentru a le da imboldul corect pentru a munci. Şi, în timp ce facem acest lucru, am prefera să nu avem un aflux de muncitori din alte state. (...) Ceea ce am observat când am vizitat întreprinderile olandeze de aici, din România, este că sunt foarte mulţumiţi de angajaţii români. Vorbesc engleza fluent, sunt bine educaţi, nu numai că au o educaţie tehnică, ci şi vorbesc, oferă un feed-back. Şi acest lucru este foarte bun. Pentru că nu spun doar "Da, şeful", ci vin şi cu idei şi aceşti oameni vor şti să-şi găsească locul pe piaţa europeană.

(Interviu de Miruna Badea, miruna.badea@mediafax.ro)

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici