„Salvaţi Copiii” solicită companiilor să aloce 20% din impozitul pe profit pentru maternităţi

Asociaţia „Salvaţi Copiii” România solicită companiilor să aloce 20% din impozitul pe profit către maternităţi şi secţii pentru nou-născuţi, pentru dotarea cu echipamente care să combată mortalitatea infantilă.

Iniţiativa vine în contextul în care numărul mamelor minore a crescut tot mai mult, iar riscul ca acestea să aducă pe lume copii cu greutate mică este în creştere.

Potrivit organizaţiei, în 2024 peste 6.000 de fete sub 18 ani au devenit mame, iar o zecime dintre ele nu aveau încă 15 ani.

Mai mult de jumătate dintre copiii mamelor sub 15 ani nu au paternitatea recunoscută, iar sarcina la vârste fragede este un risc pentru mamă, dar şi pentru copil.

Abuzul și exploatarea sexuală a copiilor ating niveluri critice în România, avertizează Salvați Copiii

Organizația „Salvați Copiii” solicită în Parlament interdicție TOTALĂ pentru publicitatea la jocurile de noroc, indiferent de mediul în care este aceasta difuzată

„Salvaţi Copiii” avertizează că riscul ca nou-născutul să vină pe lume cu o greutate mică este mai mare cu cât vârsta mamei este mai scăzută. Probabilitatea creşte de la 8,11% din totalul naşterilor la 18,77% în rândul mamelor sub 15 ani.

Una dintre cauze este controlul prenatal redus în cazul gravidelor sub 15 ani. 37,2% din naşterile la mame sub 15 ani au fost fără control prenatal, în vreme ce media naţională este de 19,27% (INS).

În total, numai în 2024, 586 de naşteri s-au înregistrat la fete cu vârsta sub 15 ani, din totalul de 6.117 naşteri din rândul mamelor minore.

Este, de asemenea, alarmant şi faptul că 61,43% dintre copiii mamelor sub 15 ani nu au paternitatea recunoscută, faţă de o medie generală de 5,89%.

„Pentru că viaţa unor copii care se luptă să trăiască depinde de investiţia pe care o facem în maternităţi, Salvaţi Copiii România lansează un apel către companiile din România de a direcţiona 20% din impozitul pe profit către o cauză vitală: dotarea cu echipamente a maternităţilor şi secţiilor de nou-născuţi din România”, se arată în comunicatul asociaţiei.

În perioada 2019-2023, s-au înregistrat 38.865 de naşteri în rândul mamelor minore, dintre care 3.614 au fost la fete cu vârsta sub 15 ani.

Aceste cifre plasează România într-o situaţie critică la nivel european în ceea ce priveşte sarcinile la adolescente, devenind tot mai apropiați de țări precum Africa sau Asia.

Raportul „Salvaţi Copiii” 2024 arată că una din trei fete care sunt mame sau gravide minore a rămas însărcinată pentru prima dată în jurul vârstei de 15 ani sau mai puţin.

Pentru mai mult de o treime dintre acestea, diferenţa de vârstă faţă de partener este de 5 ani sau mai mare. Totodată, una din trei fete gravide are mamă care a născut primul copil înainte de 18 ani.

Acelaşi raport indică faptul că România înregistrează 34 de naşteri la 1.000 de adolescente, în timp ce în Europa doar Bulgaria şi Georgia au cifre mai mari, 36,8, respectiv 38,3 de naşteri.

Aproape jumătate (45%) din naşterile fetelor sub 15 ani din Uniune provin din România. Între 2018 şi 2022, România a înregistrat 40.916 naşteri din mame sub 18 ani, dintre care 3.696 au fost la fete care nu împliniseră 15 ani.

Prin comparaţie, Danemarca, prima ţară care a introdus educaţia sexuală în şcoli în 1930, înregistrează una dintre cele mai scăzute rate ale naşterilor la adolescente între 15 şi 19 ani, de peste opt ori mai mică decât cea a adolescentelor din România (la nivelul anului 2017).

„Salvaţi Copiii” organizează sesiuni interactive pentru adolescenţi, în cadrul cărora le oferă informaţii despre sănătatea fizică şi emoţională.

Temele includ implicaţiile interacţiunilor sociale, relaţiile de prietenie, emoţii şi sentimente, stima de sine, limitele în relaţiile dintre semeni, recunoaşterea abuzului sexual şi a adulţilor de încredere, ataşament, respect, funcţionarea corpului uman, protejarea şi menţinerea sănătăţii.

Organizația a mai semnalat că România are una dintre cele mai mari rate ale mortalităţii infantile din Uniune, 5,6 decese la 1.000 de naşteri vii, comparativ cu media Uniunii de 3,3 decese la 1.000 de naşteri vii.

În mediul rural, rata mortalităţii infantile ajunge la 6,6, faţă de 4,6 în urban.

Cauzele principale includ dotarea slabă a cabinetelor medicale, accesul dificil la servicii medicale, lipsa de informare privind îngrijirea nou-născutului, alimentaţia şi vaccinarea, precum şi sărăcia.

Numărul mic de specialişti din zonele rurale agravează situaţia.