Testul de sânge care anticipează riscul de Alzheimer, diabet şi alte afecţiuni legate de vârstă

Cercetătorii de la Spitalul General din Massachusetts, SUA, au dezvoltat un test de sânge revoluţionar care analizează peste 200 de proteine pentru a evalua ritmul de îmbătrânire biologică al unei persoane, potrivit Medical News Today. Testul, creat folosind învăţarea automată, reprezintă un progres semnificativ în prezicerea probabilităţii de a dezvolta 18 boli majore legate de vârstă şi riscul de moarte prematură. Publicată în Nature Medicine, această cercetare aduce lumină asupra mecanismelor biologice implicate în îmbătrânire, îmbunătăţind înţelegerea modului în care factorii genetici şi de mediu contribuie la afecţiunile legate de vârstă.

Studiul se concentrează pe proteom, totalitatea proteinelor produse de un organism, care ar putea servi drept indicator mai precis al vârstei biologice decât metodele tradiţionale precum metilarea ADN-ului (proces biochimic utilizat frecvent ca biomarker în cercetările privind îmbătrânirea). Prin examinarea datelor de proteomică, cercetătorii urmăresc să creeze un „ceas de îmbătrânire proteomic” pentru a prezice mai bine riscul de boli comune legate de vârstă. Spre deosebire de metodele anterioare, această nouă abordare oferă o perspectivă mai directă asupra mecanismelor din spatele îmbătrânirii, deoarece proteinele sunt centrale pentru funcţiile corpului şi dezvoltarea medicamentelor.

Cercetătorii au analizat datele de la 45.441 de participanţi cu vârste între 40 şi 70 de ani din Biobanca din Marea Britanie, validându-şi constatările cu date suplimentare din China şi Finlanda. Ei au identificat 204 proteine care prezic cu precizie vârsta cronologică, cu un subset de 20 de proteine legate de îmbătrânire care păstrează 91% din acurateţe. Testul ar putea prezice debutul a 18 boli cronice majore, inclusiv boli de inimă, ficat, rinichi şi plămâni, diabet, afecţiuni neurodegenerative precum Alzheimer, cancer, multimorbiditate (prezenţa a două sau mai multe afecţiuni concomitente) dar şi riscul de mortalitate din orice cauză. În plus, îmbătrânirea proteomică a fost legată de diverse măsuri biologice, fizice şi cognitive, cum ar fi lungimea telomerilor, indicele de fragilitate şi performanţa cognitivă.

Autorul principal, Dr. Austin Argentieri, a subliniat că ceasul de îmbătrânire proteomic oferă informaţii nuanţate despre vârsta biologică a unei persoane în comparaţie cu vârsta cronologică, prezicând cât de rapid îmbătrâneşte o persoană la nivel biologic. Acest „decalaj de vârstă proteomică” este foarte predictiv pentru mortalitate şi numeroase boli cronice.

Important, studiul a validat modelele de vârstă proteomică pe diverse populaţii, demonstrând aplicabilitatea lor dincolo de grupurile genetice sau geografice specifice. Această validare largă este esenţială pentru a asigura că aceste instrumente sunt eficiente pentru populaţiile globale.

Ceasul proteomic are potenţialul de a deveni un instrument preventiv de sănătate, permiţând indivizilor să îşi monitorizeze traiectoria sănătăţii şi să-şi ajusteze stilul de viaţă şi intervenţiile medicale în consecinţă. Deşi este încă în curs de dezvoltare şi nu a fost încă aprobat pentru utilizarea în îngrijirea sănătăţii, acest test ar putea schimba accentul în domeniul sănătăţii de la tratarea bolilor după ce apar la prezicerea şi prevenirea lor înainte de a începe.