Procurorul Ioana Albani, candidat pentru șefia DIICOT, dezvăluie că, de la nivelul CSAT, se monitorizează situația traficului de droguri din România. Ce probleme sunt la DIICOT cu denunțurile

UPDATE. Interviul Ioanei Albani de la MJ a luat sfârșit. Urmează ca actuala șefă a DIICOT, Alina Albu, să își susțină candidatura pentru un nou mandat.

Albani: „Aș vrea să văd la DIICOT progres. Asta înseamnă ca activitatea infracțională să scadă”.

„Cooperarea dintre DIICOT și SRI a fost întotdeauna, conceptual, sănătoasă. Nu au fost divergențe de opinie cu privire la parcursul penal al unui dosar”, spune Ioana Albani.

UPDATE. Albani vorbește despre traficul de persoane: „Este una din infracțiunile în care trebuie să dobândești foarte multe calități. O victimă minoră trebuie tratată în mod diferențiat. Pregătirea profesională face diferența în mod clar…Este vorba de modul de audiere, tehnică, audierea unui minor”.

UPDATE. Albani este întrebată despre o „regândire” a competenței DIICOT, partajată cu DNA. Răspunde: „Ciclic apare această problemă a rafinării competenței. Sunt argumente și pro și contra. Rafinarea competenței nu a dus și nu a diminuat fenomenul infracțional și nici activitatea. O formulă optimă nu am identificat. Poate să nu fie opțiunea noastră, poate fi o opțiune legislativă, merită să fie discutată, luată în calcul, cu cifrele pe masă.”

DNA, între „partener social” al românilor și „urmărire penală printr-un buton” de aplicație. Propuneri și momente inedite din interviurile pentru șefia DNA. Cum vor candidații pentru funcția de procuror- șef să schimbe fața anticorupției din România

Candidații pentru conducerea Parchetului General: C. Chiriac vrea ca ONG-urile să prevină infracțiunile din România, B. Pîrlog dorește reintroducerea MCV și folosește greșit „citate din Napoleon”. M. Voineag vrea să întărească Serviciul Tehnic, pe model DNA

UPDATE. Ioana Albani: „Avem grupuri de lucru la nivelul întregii țări, construite în baza unei decizii CSAT, care monitorizează traficul de droguri. Se creionează planuri operaționale la nivelul fiecărui județ. Pe București este zona București – Ilfov”.

„DIICOT, spre deosebire de DNA, trebuie să lucreze mai mult cu sursa externă, decât cea internă (…) Vreau să cred că și ținta MAI este reducerea traficului de droguri și nu alta„.

Albani dezvăluie că rapoartele grupurilor de lucru sunt transmise pe cale ierarhică până la nivelul CSAT.

UPDATE. Ioana Albani : „Intelligence led prosecution nu produce probe, ci cunoștințe din mediul infracțional”.

„Dacă ajungem în zona de aprovizionare de droguri, din stradă, este vorba de mai multe persoane, acea țintă nu îți mai produce atâtea dosare. Politica noastră penală trebuie să tindă spre scădere, nu spre creștere. Capturile mari trebuie să ducă la mai puține dosare, nu la mai multe, pentru că nu mai este marfă”.

UPDATE. Ioana Albani răspunde întrebărilor comisiei de la ministerul Justiției:

• Procurorii trebuie să aibă cunoștințe pe investigațiile financiare, în zona de criptomonede și în zona de investigații informatice.
• Traficul de droguri are o dimensiune puternică financiară, produce bani. Corpul judiciar trebuie să acopere și aceste capacități: analizele financiare.
• Anul trecut a existat un control în DIICOT pe înregistrarea denunțurilor. Au fost constatate neregularități, în anumite zone – sistematic, în altele – poate din necunoaștere, este vorba de circuit. Circuitul este foarte important, trebuie să fie respectat, altfel poate profita mediului infracțional. Structurile teritoriale care primeau denunțurile nu verificau situația de la structura centrală.
• Am avut critici și de la DNA, pe această temă.
• La cazuri de omor, se fac denunțuri pe droguri, dar beneficiază pentru „două bile” de îndulcirea pedepsei.
• Lupta cu drogurile este o luptă de uzură. Sunt necesare intervenții legislative. În București, până în 2023, ne-am confruntat cu o substanță care a circulat foarte mult. Apoi a apărut cea de-a doua, care încă macină Bucureștiul, este vorba de substanțele psihoactive. Bucureștiul are o problemă importantă.
• Sunt structuri teritoriale care trimit în judecată pentru cantități la care structura centrală nu trimite în judecată. Este vorba de deținere de droguri. Sunt diferențe între zona rurală și campusuri studențești, de exemplu.
• Pe partea de pornografie infantilă nu s-a făcut nimic special, la nivel de Parchet General.
• Sesizările noastre sunt sărace, în raport cu baza sesizării.
• Avem 4 oameni la DIICOT pe analiza informațiilor. Ne trebuie o analiză pe fenomenele infracționale.
• Ne trebuie o culegere de informații din mediul infracțional, țintită, din zonele care ne interesează cel mai mult.

UPDATE. Albani își prezintă proiectul de management pentru șefia DIICOT:

• reducerea fenomenelor infracționale prin prevenție
• DIICOT are o rată o condamnărilor de 98%
• În 2025, DIICOT a avut peste 48.000 de dosare de soluționat, au fost soluționate peste 19.000, peste 4000 de inculpați au fost trimiși în judecată anul trecut.
• Problema nu ține de resurse, ci de direcția în care le utilizăm.
• DIICOT este o instituție solidă, matură, cu rezultate incontestabile. Însă acțiunile noastre trebuie să producă efecte, efectele trebuie să fie cuantificabile, trebuie să scadă fenomenul infracțional.
• La traficul de droguri, contează intervențiile în mediul infracțional: dacă ai afectat nucleul de distribuție, nucleul decizional, profitul. Domnul Cerbu a făcut o astfel de matrice când era la DIICOT, a fost un foarte bun punct de plecare.
• Trebuie să păstrăm un standard profesional ridicat la nivelul resursei umane

UPDATE. Ioana Albani a început interviul pentru șefia DIICOT în fața comisiei de la ministerul Justiției. 15 ani a lucrat în zona criminalității informatice și ulterior în zona combaterii traficului de droguri.

Știrea inițială: Interviurile pentru conducerea DIICOT se desfășoară pe parcursul a două zile, având în vedere numărul mare de candidați.

Astăzi, începând cu ora 9.30, se desfășoară doar audierile pentru funcția de procuror șef DIICOT.

Prima care va fi audiată de comisie va fi Ioana Bogdana Albani, fostul procuror şef adjunct al Direcției.

A doua audiere va fi a actualului procuror șef al DIICOT, Alina Albu, care și-a depus candidatura pentru un nou mandat la șefia DIICOT.

În cursa pentru funcția de procuror șef DIICOT a intrat și Antonia Diaconu – șefa DIICOT Pitești, care va susține interviul de la ora 12.30

A patra candidatură pentru șefia DIICOT este a actualului procuror Miron Codrin Horațiu – șeful ST Timișoara al DIICOT.

A cincea candidatură, care va susține interviul de la ora 15.30, este cea a procurorul militar Bogdan Pîrlog, de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucuresti, care și-a depus candidatura și pentru funcția de procuror șef al DIICOT și pentru șefia DNA.

Cei 5 candidați pentru șefia DIICOT susțin interviurile în fața comisiei de interviu de la ministerul Justiției, după ce și-au depus proiectele de management pentru funcțiile de conducere respective.

Candidaturile pentru funcțiile de procuror șef adjunct DIICOT vor fi audiate joi, pe parcursul întregii zile.

În perioada 23 și 26 februarie 2026 sunt susținute interviurile în fața comisiei de către candidații care s-au înscris pentru funcțiile de procuror șef și procuror șef adjunct al Parchetului General, DNA și DIICOT.

Pe 2 martie 2026 – vor fi afișate rezultatele selecției realizate de ministrul Justiţiei, Radu Marinescu.

Tot pe 2 martie 2026 – vor fi transmise de ministrul Justiției propunerilor motivate către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în vederea emiterii avizului consultativ motivat pe candidaturi. Potrivit legii, CSM are la dispoziție 30 de zile să transmită avizul către ministru.

În cazul unui aviz pozitiv de la CSM, Ministrul Justiției trimite propunerile către Președintele României, Nicușor Dan.

În cazul unui aviz negativ de la CSM, Ministrul Justiției organizează un nou interviu exclusiv cu candidatul care a primit avizul negativ, poate continua cu aceeași propunere sau o poate retrage, urmând a declanșa o nouă procedură de selecție în maximum 60 de zile de la retragerea propunerii inițiale.

Președintele României poate refuza, motivat, numirile în funcțiile de conducere, dar trebuie să aducă la cunoștința publicului și motivul refuzului.

Decretul Președintelui României cu numirile în funcție sau refuzul motivat al acestuia se poate da în maximum 60 de zile de la data trimiterii propunerii de către ministrul Justiției.

Șefii marilor parchete au mandate legale de doar 3 ani, care pot fi reînnoite doar o singură dată.