De ce unii oameni aleargă spre pericol în timpul atacurilor: explicațiile specialiștilor

Psihologi și neurocercetători explică faptul că reacția de „luptă sau fugă” pregătește corpul pentru acțiune, dar nu dictează comportamentul final.

Decizia de a interveni apare din modul în care o persoană înțelege situația, din așteptări, educație și experiențe anterioare.

Un exemplu este Darryn Frost, funcționar public britanic, care a intervenit în atacul terorist de la London Bridge din 2019, folosind un colț de narval pentru a-l imobiliza pe atacator.

El spune că nu a acționat din instinct, ci după ce a realizat că trebuie să oprească violența pentru a preveni alte victime.

Frost descrie o stare de concentrare extremă, în care percepția timpului și a sunetelor s-a modificat.

Neurocercetătorul Daniel Glaser afirmă că reacțiile apar înainte ca oamenii să fie conștienți de ele, însă direcția acțiunii depinde de modul în care este interpretat pericolul.

Deodorant vs antiperspirant. Diferențele explicate de un expert

Presupusa navă de război cu extratereștri la bord, 3i/ATLAS, a trecut prin cel mai apropiat punct de Pământ / „A crede altceva e ca și cum ai admite că Luna e făcută din brânză”

Potrivit acestuia, curajul nu este o reacție automată, ci rezultatul unui cumul de factori personali.

Psihologul Craig Jackson subliniază că nu există un profil tipic al „eroului”, notează The Guardian.

Intervenția poate veni din partea oricui, indiferent de vârstă sau pregătire fizică, iar acest lucru face atacatorii imprevizibili în fața reacțiilor civice.

Cazuri similare au avut loc în ultimii ani în Marea Britanie și Australia, unde martori fără pregătire specială au intervenit pentru a salva alte persoane.

Specialiștii spun că astfel de gesturi arată capacitatea oamenilor obișnuiți de a lua decizii rapide în situații-limită, dincolo de frică.