Interviurile pentru șefiile marilor parchete, ziua 2, „ziua DNA”: Veteranul Viorel Cerbu, adjuncta Tatiana Toader și un procuror care a părăsit instituția își dispută șefia DNA. Alți 3 candidați pentru 2 poziții de adjunct, unul dintre ei fratele Ralucăi Prună

Pentru funcția de procuror-șef DNA s-a înscris „echipa Voineag” formată din adjuncții Viorel Cerbu și Tatiana Toader dar și un procuror care a părăsit instituția, Vlad Grigorescu.

Pentru cele 2 funcții de adjunct DNA candidează alți 3 procurori: 2 din „echipa Voineag” – Marinela Mincă și Marius Ștefan dar și Mihai Prună, fratele fostului ministru al Justiției din echipa Dacian Cioloș, Raluca Prună.

Cine sunt candidații pentru funcția de procuror-șef DNA?

De la dreapta la stânga: Tatiana Toader, Viorel Cerbu (mijloc), Marius Voineag

Viorel Cerbu, un veteran al instituției, a activat în DNA încă de la înființare –  PNA (2004-2013), ca procuror șef adjunct delegat al Secției I, ulterior s-a transferat în DIICOT – Procuror şef al Serviciului de prevenire şi combatere a traficului ilicit de droguri/ Procuror şef delegat al Secţiei de combatere a traficului de droguri, pentru ca în 2019 să activeze în fruntea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

Candidații pentru conducerea Parchetului General: C. Chiriac vrea ca ONG-urile să prevină infracțiunile din România, B. Pîrlog dorește reintroducerea MCV și folosește greșit „citate din Napoleon”. M. Voineag vrea să întărească Serviciul Tehnic, pe model DNA

Ministerul Justiției anunță programul interviurilor pentru candidații înscriși pentru șefia marilor parchete

Cerbu este procuror de 29 de ani. Din 2023, Viorel Cerbu a fost consilier al procurorului șef DNA – Marius Voineag, ulterior a preluat conducerea Serviciului Tehnic și după aceea a fost numit adjunct al DNA. Are experiență în investigarea cazurilor pe magistrați iar Viorel Cerbu a fost inițial procuror de caz în dosarul DNA care vizează corupția din Portul Constanța.

Tatiana Toader a activat din 2005 până în 2017 pe diverse funcții în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București. Din 2017 până 2023, Toader a fost membru al Secției pentru procurori din cadrul CSM, ca după aceea să fie numită procuror șef adjunct al DNA, în echipa Voineag.

Vlad Grigorescu a fost procuror șef adjunct al Secției judiciare penale al DNA până în 2023, pe vremea fostului șef DNA, Crin Bologa. Potrivit unor surse judiciare, Grigorescu ar fi finul omului de afaceri Cristian Bălan, unul dintre inculpații din „dosarul Otopeni” al DNA. G4Media scrie că este și un apropiat al europarlamentarului Rareș Bogdan.

Cine sunt candidații pentru funcțiile de adjuncți DNA?

Marinela Mincă este actualul șef al Secției Judiciare al DNA

Marius Ionel Ștefan este actualul șef al DNA Pitești.

Mihai Prună, fratele Ralucăi Prună, este fost procuror șef adjunct al DNA Secția a II-a, actual procuror procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secţia de urmărire penală.

2 martie 2026 – sunt afișate rezultatele. Apoi propunerile ministrului Justiției sunt înaintate președintelui Nicușor Dan

Foto: presidency.ro

Cei 6 candidați sunt audiați în fața ministrului Justiției și a comisiei de interviu, după ce și-au depus proiectele de management pentru funcțiile de conducere în DNA.

În perioada 23 și 26 februarie 2026 sunt susținute interviurile în fața comisiei de către candidații care s-au înscris pentru funcțiile de procuror șef și procuror șef adjunct al Parchetului General, DNA și DIICOT.

Pe 2 martie 2026 – vor fi afișate rezultatele selecției realizate de ministrul Justiţiei, Radu Marinescu.

Pe 2 martie 2026 – vor fi transmise de ministrul Justiției propunerilor motivate către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în vederea emiterii avizului consultativ motivat pe candidaturi. Potrivit legii, CSM are la dispoziție 30 de zile să transmită avizul către ministru.

În cazul unui aviz pozitiv de la CSM, Ministrul Justiției trimite propunerile către Președintele României, Nicușor Dan.

În cazul unui aviz negativ de la CSM, Ministrul Justiției organizează un nou interviu exclusiv cu candidatul care a primit avizul negativ, poate continua cu aceeași propunere sau o poate retrage, urmând a declanșa o nouă procedură de selecție în maximum 60 de zile de la retragerea propunerii inițiale.

Președintele României poate refuza, motivat, numirile în funcțiile de conducere, dar trebuie să aducă la cunoștința publicului și motivul refuzului.

Decretul Președintelui României cu numirile în funcție sau refuzul motivat al acestuia se poate da în maximum 60 de zile de la data trimiterii propunerii de către ministrul Justiției.

Șefii marilor parchete au mandate legale de doar 3 ani, care pot fi reînnoite doar o singură dată.