Nicușor Dan, Merz și Costa au izbucnit în râs la aceeași întrebare. Ce le-a cerut un jurnalist finlandez

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Un jurnalist finlandez a provocat un moment amuzant la finalul Summitului European dedicat Regiunii Arctice, desfășurat luni la Rovaniemi. Întrebarea, adresată direct liderilor reuniți la conferința de presă, a fost dacă Uniunea Europeană ar trebui să folosească bani comuni pentru a cumpăra spărgătoare de gheață construite în Finlanda. Modul în care a fost formulată cererea – „vreau un răspuns da sau nu de la toți, începând cu cancelarul Merz” – a stârnit râsete printre oficiali.

Momentul a avut loc în timpul sesiunii de întrebări de la finalul declarațiilor comune susținute la Summitul European dedicat Regiunii Arctice, la care România a fost reprezentată de președintele Nicușor Dan.

Nicușor Dan, după vizita la o bază aeriană din Finlanda: Suntem pregătiți să aprofundăm cooperarea

Nicușor Dan, la summitul Arctic: În spatele amenințării de pe flancul estic și din zona arctică se află Rusia

Un jurnalist finlandez de la MTV News a ridicat una dintre temele concrete promovate de Helsinki: achiziționarea în comun, la nivel european, a unor spărgătoare de gheață.

„Finlanda a spus la acest summit că vrem ca UE să facă o comandă comună de spărgătoare de gheață construite în Finlanda. Întrebarea mea este simplă: credeți că UE ar trebui să folosească fonduri comune pentru a cumpăra spărgătoare de gheață din Finlanda?”, a întrebat jurnalistul.

A urmat partea care a provocat reacția liderilor:

„Aș vrea un răspuns, da sau nu, de la toți. Începând cu cancelarul Merz.”

Liderii aflați la conferință, între care Nicușor Dan, cancelarul german Friedrich Merz și președintele Consiliului European, António Costa, au izbucnit în râs.

Merz, către jurnalist: „Interesant că tu stabilești ordinea răspunsurilor”

Primul vizat a fost chiar Friedrich Merz, care a remarcat, zâmbind, modul în care jurnalistul îi stabilise rolul:

„Interesant că tu definești ordinea răspunsurilor noastre. Mulțumesc pentru asta.”

Dincolo de glumă, cancelarul german s-a declarat favorabil dezvoltării în comun a capacității europene.

„Am discutat despre asta și știm că avem nevoie de spărgătoare de gheață. Nu este doar o chestiune pentru Finlanda, Norvegia sau Suedia. Este o chestiune pentru întreaga Uniune Europeană, pentru întregul continent european”, a spus Merz.

El a adăugat că susține o abordare comună europeană în domeniu.

Kaja Kallas: Europa are nevoie de mai multe spărgătoare de gheață

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a legat necesitatea unor astfel de nave atât de situația geopolitică, cât și de schimbările climatice și de deschiderea unor noi rute maritime în regiunea arctică.

„Cred că suntem cu toții de acord că, având în vedere situația geopolitică în care ne aflăm și, de asemenea, schimbările climatice și deschiderea rutelor maritime, avem nevoie de mai multe spărgătoare de gheață sau de nave care pot naviga în aceste condiții foarte dificile”, a afirmat Kallas.

Ea a recunoscut capacitatea industrială a Finlandei, însă a atras atenția că o eventuală achiziție finanțată la nivel european va trebui să respecte regulile UE.

„Da, Finlanda are capacitatea de a construi aceste nave, dar avem și reguli de achiziții în Uniunea Europeană, astfel că cel care va face cea mai bună ofertă va obține contractul”, a spus Kallas.

Costa: Prioritățile pentru Arctica trebuie transpuse și în bugetul UE

Președintele Consiliului European, António Costa, a mutat discuția spre viitoarea strategie a Uniunii Europene pentru regiunea arctică și spre finanțarea proiectelor necesare.

Costa a arătat că UE pregătește o nouă strategie pentru Arctica și că prioritățile stabilite politic trebuie apoi transpuse inclusiv în viitorul buget european.

El a amintit că, pe lângă spărgătoarele de gheață, liderii discută și alte proiecte strategice, precum mobilitatea militară și capacitățile spațiale.

Prezența lui Costa la Rovaniemi face parte din agenda oficială a Summitului European pentru Arctica, Consiliul European indicând explicit consolidarea abordării strategice a UE în regiune drept una dintre mizele reuniunii.

Petteri Orpo: Mai întâi strategia, apoi proiectele concrete

Premierul Finlandei, Petteri Orpo, gazda summitului, a continuat ideea lansată de Costa și a spus că primul pas trebuie să fie o evaluare comună a situației din Arctica.

„Așa cum Antonio a spus, primul lucru este să avem o înțelegere comună asupra situației din regiunea arctică. După aceea trebuie să găsim strategia și să avem o foaie de parcurs clară despre ceea ce trebuie să facem pentru a întări prezența noastră în Arctica”, a spus Orpo.

Premierul finlandez a arătat că Europa are nevoie de propuneri concrete și că spărgătoarele de gheață reprezintă una dintre capacitățile care trebuie luate în calcul.

Orpo a subliniat și avantajul țării sale în acest domeniu.

„Este adevărat că putem construi aceste spărgătoare de gheață și avem foarte multă expertiză în acest domeniu, dar trebuie să mergem pas cu pas”, a afirmat premierul finlandez.

De ce insistă Finlanda pe spărgătoarele de gheață

În spatele întrebării care a provocat râsete se află însă o miză economică și strategică majoră pentru Finlanda.

Țara are una dintre cele mai dezvoltate industrii din lume în domeniul spărgătoarelor de gheață. Potrivit unei analize publicate înaintea summitului de la Rovaniemi, companiile finlandeze au proiectat aproximativ 80% dintre spărgătoarele de gheață existente la nivel mondial și au construit circa 60% dintre ele.

Importanța industriei finlandeze este ilustrată și de contractele recente cu Statele Unite. Garda de Coastă americană a comandat 11 noi spărgătoare de gheață, dintre care patru urmează să fie construite în Finlanda, la șantierele din Helsinki și Rauma. Cooperarea face parte din ICE Pact, inițiativa dintre Finlanda, Statele Unite și Canada pentru dezvoltarea capacităților arctice.

Helsinki încearcă acum să convingă Uniunea Europeană că astfel de nave nu trebuie privite doar ca echipamente naționale, ci ca parte a infrastructurii critice a Europei, esențială pentru transport, aprovizionare și mobilitate militară. Guvernul finlandez a cerut deja ca finanțarea europeană din viitorul buget 2028–2034 să țină cont de această infrastructură.

Miza crește pe măsură ce Arctica devine unul dintre noile puncte de competiție geopolitică. Topirea gheții face accesibile noi rute maritime și resurse, în timp ce Rusia își dezvoltă infrastructura militară în nord, iar China își extinde activitatea comercială în regiune. Liderii reuniți la Rovaniemi au susținut că UE trebuie să își întărească rolul în zonă și să completeze măsurile NATO.