David spune că fondul pentru burse depăşeşte chiar susţinerea pe care ministerul o dă întregului sistem de cercetare-dezvoltare din ţară, iar sistemul actual „nu se exprimă în performanţă” şi nu există în ţările vestice.
Ministrul afirmă că s-a creat „un sistem de burse care nu are o structură pe care o găseşti uşor în ţări vestice” şi că, deşi timpul era relativ scurt (2-3 ani), „ai fi aşteptat să vezi o performanţă, o schimbare în performanţa educaţională”. Nu s-a înregistrat nici măcar o creştere a participării la bacalaureat sau la evaluarea naţională.
Astfel, sistemul actual complex cu burse de merit, rezilienţă, sociale şi tehnologice va fi înlocuit cu doar trei tipuri:
Bursa de merit – maxim 15% dintr-o clasă cu nota minimă 9 (faţă de actualele minimum 30% cu nota 9,50)
Bursa socială – doar pentru copiii cu probleme economice reale, în risc sau dezavantajaţi
Bursa tehnologică – pentru elevii din şcolile profesionale care lucrează cu companii.
Bursele vor fi calculate la salariul minim net (nu brut ca până acum) şi se vor acorda doar pe durata activităţilor educaţionale, nu şi în vacanţe. Deşi fondul scade faţă de 2023-2024, rămâne mai mare decât în 2022.
David a explicat filozofia din spatele schimbărilor: „Ca ministru al educaţiei, nu vreau ca în mintea copiilor să apară ideea că ei învaţă pentru notă, pentru a lua o bursă. Educaţia este obligatorie”.
Ministrul s-a declarat „extrem de dezamăgit” că după doi ani de investiţii masive în burse, procentul elevilor înscrişi la BAC este cel mai scăzut din ultimii 10 ani.
Toate modificările sunt propuse ca temporare: 4 ani pentru preuniversitar şi 3 ani pentru universitar.