Video Istoricul Neagu Djuvara împlineşte joi 100 de ani. Un cadou-omagiu care reuneşte fragmente memorabile ale scriitorului - GALERIE FOTO / VIDEO

Istoricul Neagu Djuvara împlineşte joi, 18 august, vârsta de o sută de ani, acesta fiind decorat în urmă cu o săptămână cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler de către preşedintele Klaus Iohannis, "cu prilejul aniversării unui secol de viaţă în semn de înaltă apreciere".

2969 afișări

Neagu Djuvara, care împlineşte 100 de ani în 18 august, a fost decorat cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de cavaler "cu prilejul aniversării unui secol de viaţă, în semn de înaltă apreciere pentru dăruirea cu care şi-a servit patria, prin angajamentul personal în procesele politice, diplomatice şi culturale ce au promovat valorile, istoria şi imaginea ţării noastre în lume, precum şi pentru înalta ţinută morală de care a dat dovadă de-a lungul timpului".

Pentru această aniversare specială, Editura Humanitas a editat volumul „444 de fragmente memorabile ale lui Neagu Djuvara”. Volumul, prefaţat de Gabriel Liiceanu, reuneşte texte despre cel sărbătorit semnate de Georgeta Filitti, Dan C. Mihăilescu, Radu Oltean, Andrei Pleşu, Sandra Ecobescu, Andrei Pippidi, Mihai Dim. Sturdza, Horia-Roman Patapievici.

Cartea reproduce 444 de fragmente memorabile selectate din opera scrisă şi din spusele lui Neagu Djuvara: momente cu o relevanţă aparte din biografia acestuia, idei, opinii despre întâmplări din trecut şi din actualitate.

„Când a revenit din exil, nimeni nu-l mai ştia. Cazul lui este unic şi reprezintă cea mai surprinzătoare formă de întoarcere din cultura română. Toţi marii exilaţi ai României au plecat fără să se mai întoarcă. Şi toţi au devenit mari în exil. Toţi şi-au împlinit destinul în afara ţării. Nici unul nu şi-a închis, întorcându-se, bucla vieţii. Pe Djuvara însă destinul îl aştepta acasă. Este singurul dintre cei plecaţi care a cunoscut împlinirea nu în exil, ci după revenirea din el, şi asta într-o perioadă a vieţii care s-a întins între 73 şi 100 de ani” – Gabriel Liiceanu

Memorialist, filosof al istoriei şi istoric, Djuvara este unanim recunoscut drept unul dintre cei mai importanţi intelectuali români. A fost decorat, în martie 2010, de ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul, cu Ordinul Artelor şi Literelor în grad de Ofiţer, distincţie culturală a statului francez. Iar în octombrie 2012 a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Bucureşti.

Neagu Djuvara s-a născut la Bucureşti în 1916, într-o familie de origine aromână aşezată în ţările române la sfârşitul secolului al XVIII-lea, care a dat ţării mai mulţi oameni politici, diplomaţi şi universitari. El este licenţiat în litere la Sorbona (istorie, 1937) şi doctor în drept (Paris, 1940). A luat parte la campania din Basarabia şi Transnistria ca elev-ofiţer de rezervă (iunie-noiembrie 1941) şi a fost rănit în apropiere de Odessa.

Intrat prin concurs la Ministerul de Externe în mai 1943, Djuvara este trimis curier diplomatic la Stockholm în dimineaţa zilei de 23 august 1944, în legătură cu negocierile de pace cu Uniunea Sovietică. Numit secretar de legaţie la Stockholm de guvernul Sănătescu, va rămâne în Suedia până în septembrie 1947, când comuniştii preiau şi Externele.

Implicat în procesele politice din toamna anului 1947, Neagu Djuvara hotărăşte să rămână în exil, militând până în 1961 în diverse organizaţii ale diasporei româneşti (secretar general al Comitetului de Asistenţă a Refugiaţilor Români, la Paris; ziaristică; Radio Europa Liberă; secretar general al Fundaţiei Universitare "Carol I"). În 1961, pleacă în Africa, în Republica Niger, unde va sta douăzeci şi trei de ani în calitate de consilier diplomatic şi juridic al Ministerului francez al Afacerilor Străine şi, concomitent, profesor de drept internaţional şi de istorie economică la Universitatea din Niamey. Între timp, reluase studiile de filozofie la Sorbona. În mai 1972, obţine doctoratul de stat la Sorbona cu o teză de filozofie a istoriei; mai târziu, obţine şi o diplomă a Institutului Naţional de Limbi şi Civilizaţii Orientale de la Paris (I.N.A.L.C.O.). Din 1984, este secretar general al Casei Româneşti de la Paris, până după revoluţia din decembrie 1989, când se întoarce în ţară. Din 1991 a fost profesor-asociat la Universitatea din Bucureşti şi membru de onoare al Institutului de Istorie "A.D. Xenopol" din Iaşi.

A publicat volume precum "Le droit roumain en matière de nationalité" (Paris, 1940 - teză de doctorat); "Démétrius Cantemir, philosophe de l'Histoire", în Revue des études roumaines, XIII-XIV, Paris, 1974, "Civilisations et lois historiques. Essai d'étude comparée des civilisations", Mouton, Paris-Haga, 1975 (carte premiată de Academia Franceză) - în româneşte, Civilizaţii şi tipare istorice. "Un studiu comparat al civilizaţiilor" (Humanitas, 1999), "Les «grands boïars» ont-ils constitué dans les principautés roumaines une véritable oligarchie institutionnelle et héréditaire?" în Südost-Forschungen, Band XLVI, München, 1987, "Le pays roumain entre Orient et Occident. Les Principautés danubiennes dans la première moitié du XIXe siècle" - Publications Orientalistes de France, 1989, în româneşte, "Între Orient şi Occident. Ţările române la începutul epocii moderne" (Humanitas, ed. a VI-a, 2008), "Les Aroumains" (operă colectivă), Publications Langues'O, Paris, 1989 - în româneşte, "Aromânii - istorie, limbă, destin", Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1996, "Sur un passage controversé de Kékauménos. De l'origine des Valaques de Grèce", în Revue roumaine d'histoire, vol. XXX, 1-2, Bucureşti, 1991, "O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri" (Humanitas, ed. a IX-a, 2008), "Cum s-a născut poporul român" (Humanitas Junior, ed. a V-a, 2008), "Mircea cel Bătrân şi luptele cu turcii" (Humanitas Junior, ed. a III-a, 2007), "De la Vlad Ţepeş la Dracula Vampirul" (Humanitas Junior, ed. a II-a, 2007), "Însemnările lui Gheorghe Milescu" (Humanitas, 2004), "Amintiri din pribegie" (Albatros, 2002; Humanitas, ed. a IV-a, 2008- versiune franceză: "Bucarest-Paris-Niamey et retour ou Souvenirs de 42 ans d'exil (1948-1990), L'Harmattan, Paris, 2004), "Există istorie adevărată?" (Humanitas, ed. a III-a, 2008).

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici