Nuclearelectrica a încheiat primele nouă luni cu un profit net cu 27% mai mic decât anul trecut după ce producția a scăzut cu 31%, odată cu oprirea reactoarelor de la Cernavodă

Publicat: 20 11. 2026, 16:48

Energia produsă Nuclearelectrica la Cernavodă ivrată în Sistemul Energetic Național (“SEN”) a fost de 5.088.351 MWh în primele 9 luni din 2026, față de primele 9 luni din 2025 (7.382.537 MWh), reprezentând o scădere de 31,1%, se arată în raportul semnat de directorul general al Nuclearelectrica, Mihai Gioară.

Reducerea s-a produs după ce în perioada 10 mai 11:00 – 30 mai 19:56 ambele unități au fost oprite, la fel și din 13 august 10:53, până pe 30 septembrie, de data aceasta din cauza nivelului redus al Dunării.

Prima unitate fusese oprită din 28 iulie, iar din 1 august, România se află în stare de alertă energetică. Centrala de la Cernavodă avea, în mod tradițional o cotă de aproximativ 20% din producția națională, cotă care s-a redus la 14% în primele trei trimestre din 2026, potrivit datelor publicate de Transelectrica, operatorul național de sistem și transport al energiei electrice.

Astfel, analizând ponderile componentelor mixului de producție netă pentru intervalul ianuarie – septembrie 2026 se observă că cea mai mare pondere, 30%, este reprezentată de componenta termo urmată de componenta hidro 26%, iar energia produsă din surse regenerabile și nucleară au o pondere de 24%, respectiv 14%.

Mai exact, este vorba de mii de ore în care cele două unități de la Cernavodă, fiecare cu capacitate instalată de 706,5 MW, nu au livrat energie în sistem.

  • Oprirea planificată a U1 a durat 1.341,2 ore, începută la 10 mai 10:50.
  • Începând cu 28 iulie 13:40, U1 a fost oprită controlat din cauze externe – din cauza nivelului scăzut al Dunării. Până la 30 septembrie, s-au înregistrat 1.546,3 ore de oprire.
  • La U2 a avut loc o oprire neplanificată începând cu 4 mai 19:53, cu o durata de 624 ore.
  • Începând cu 13 august 10:53, U2 a fost oprită controlat din cauze externe – din cauza nivelului scăzut al Dunării. Până la 30 septembrie, s-au înregistrat 1.165,1 ore de oprire.

Cifre-cheie

Potrivit raportului Nuclearelectrica, profitul operațional (EBITDA) realizat în perioada ianuarie – septembrie 2026 a scăzut cu 22,5% față de aceeași perioada a anului precedent, evoluție impactată de scăderea veniturilor din vânzarea energiei electrice cu 17,1%, respectiv cu 693,7 milioane de lei.

„Situația excepțională din perioada iulie-prezent generată de scăderea drastică a nivelului și debitului fluviului Dunărea a condus la sistarea în etape a producției la Unitățile 1 și 2 CNE Cernavodă și instalarea Forței Majore începând cu 10 august 2026. Societatea a întreprins demersuri operaționale și comerciale pentru diminuarea impactului acestor evenimente. Cu toate acestea, contextul nefavorabil are impact și se reflectă și în diminuarea profitului”, arată compania.

Astfel, veniturile din exploatare au scăzut cu 16,7% în principal că urmare a scăderii veniturilor din vânzarea energiei electrice cu 17,1%.

Începând cu luna iulie 2025, nu s-a mai înregistrat cheltuiala cu contribuția la fondul de tranziție energetică (CFTE), astfel că această cheltuială este zero pentru perioada ianuarie – septembrie 2026 față de un nivel de 504,5 milioane de lei pentru aceeași perioada a anului trecut.

Cheltuielile din exploatare, mai puțin deprecierea, amortizarea și CFTE, au crescut cu 19,9% în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2026 față de aceeași perioada a anului precedent.

„Această creștere este cauzată în principal de oprirea neplanificată în luna mai a Unității 2 simultan cu oprirea Unității 1 la care era programată oprirea planificată, care a contribuit la creșterea cu aproximativ 149% a costului cu achiziționarea energiei electrice, și respectiv de creșterea contribuției ANDR și a taxei pentru apă tehnologică, cu impact în alte cheltuieli de exploatare realizate în prima parte a anului 2026, până la instalarea situației excepționale generată de scăderea drastică a nivelului și debitului Dunării. De asemenea, s-a înregistrat creștere la nivelul cheltuielilor cu reparațiile și mentenanța, întrucât ambele evenimente antemenționate au necesitat realizarea unor astfel de lucrări. Se observă, așadar, caracterul de cost fix al activității de producție la nivelul centralei nuclearoelectrice CNE Cernavodă, întrucât cheltuielile din exploatare nu sunt direct și proporțional corelate cu nivelul producției”, a informat conducerea companiei.

Rezultatul financiar net a crescut cu 21,1% că urmare a faptului că în perioada ianuarie – septembrie 2026 s-au înregistrat venituri financiare mai mari cu 22,6% față de perioada similară a anului precedent, reprezentate de venituri din dobânzi și diferențe de curs valutar favorabile.

Cheltuiala netă cu impozitul pe profit înregistrată în ianuarie – septembrie 2026a scăzut cu 25,8%, că urmare a scăderii profitului impozabil calculat pentru perioada de raportare, față de cel calculat pentru perioada similară din anul precedent.