COMENTARIU Adrian Onciu | Am aflat, în exclusivitate, cine va câştiga Eurovision 2021: bisexuală, simpatizantă BLM şi activistă de mediu

3825 afişări
Imaginea articolului COMENTARIU Adrian Onciu | Am aflat, în exclusivitate, cine va câştiga Eurovision 2021: bisexuală, simpatizantă BLM şi activistă de mediu

Belarus, ţara cu 9,5 milioane de locuitori care, în mod miraculos, a trecut cu bine prin pandemie fără lockdown-uri şi restricţii, a primit o lovitură de unde se aştepta mai puţin. Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune (EBU), o organizaţie teoretic complet independentă de Bruxelles, a decis ca bieloruşii să nu participe la concursul Eurovision 2021.

Prima melodie trimisă de trupa Galasy ZMesta a fost respinsă de EBU la începutul lunii martie, pe motiv de politizare a competiţiei. Intitulată ”Te voi învăţa”, piesa avea versuri precum ”Te voi învăţa cum să dansezi în ton (cu regulile – n.r.)”. Opoziţia de la Minsk a reclamat că mesajul membrilor trupei Galasy ZMesta (consideraţi simpatizanţi ai actualului regim) răzbătea destul de străveziu, cu trimitere directă la mişcările de protest împotriva liderului autoritar Alexander Lukaşenko. Aşa că cenzorii Eurovisionului nu s-au străduit prea mult să găsească şi alte argumente. A fost suficient ca Opoziţia bielorusă cu simpatii pro-Bruxelles să protesteze vehement la sediul EBU din Geneva.

Rugaţi să trimită o altă piesă, băieţii de la Galasy ZMesta s-au conformat, însă inutil. Fără a intra în detalii legate de cea de-a doua înregistrare, oficialii EBU au respins-o rapid, cu precizarea că nu ar fi eligibilă: ”Din păcate, Belarusul nu va participa la cel de-al 65-lea concurs Eurovision”.

Organizatorii bieloruşi ai selecţiei Eurovision la nivel naţional spun că decizia EBU de a-i descalifica ar fi motivată politic. De altfel, liderul formaţiei Galasy ZMesta, Dmitri Butakov, a declarat televiziunii de stat din Belarus că  pregătise alte două melodii pentru concurs, inclusiv una despre… iepuraşi. ”Europei îi este teamă să permită o melodie despre iepuri - aceasta este ruşinea finală şi absolută”, acuză oficialii de la Minsk.

Substratul politic pare a fi evident. Potrivit mass-media, repertoriul formaţiei bieloruse include melodii care ridiculizează Uniunea Europeană. În plus membrii formaţiei au participat la mitinguri pro-guvernamentale în sprijinul preşedintelui Lukaşenko.

Din păcate, cenzorii de la EBU lucrează cu dublă măsură atunci când decid ce piese (şi implicit ce ţări) pot participa la Eurovision. De pildă, în 2009, după ce Rusia şi Georgia s-au înfruntat în conflictul armat din Osetia de Sud, ultimii au propus o piesă cu refrenul ”We Don't Wanna Put In”, un mesaj fără perdea la adresa preşedintelui de la Kremlin. Respinşi iniţial, georgienii au refuzat să vină cu o alternativă, aşa că au fost descalificaţi. Nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu Armenia în 2015. Oficialii EBU au permis Armeniei să participe la Eurovision cu piesa ”Faceţi umbră”, pentru a marca centenarul masacrului a 1,5 milioane de armeni - eveniment recunoscut drept genocid de Statele Unite, în pofida protestelor vehemente ale unor ţări ca Turcia sau Azerbaidjan.

Au existat şi alte decizii controversate de-a lungul anilor. Unii critici au taxat, spre exemplu, politica de promovare asiduă a minorităţilor LGBT. Ne amintim de succesul neaşteptat al transgenderului Dana Internaţional (Israel) la ediţia Eurovision din 1998, urmat în 2014 de lovitura de graţie a travestitului Conchita Wurst (Austria). De altfel, steagurile curcubeu sunt fluturate adesea în public, iar unele ţări gazdă văd concursul ca pe o excelentă oportunitate de propagandă LGBT. Cu prilejul ediţiei desfăşurate la Viena, municipalitatea a instituit în oraş semafoare speciale pentru cupluri de acelaşi sex. "Aspiraţia de a depăşi diferenţele dintre noi a fost o parte esenţială a concursului şi a devenit mai relevantă acum ca niciodată. Reţeaua este mândră nu numai de realizările muzicale ale Eurovision, ci şi de promovarea diversităţii şi înţelegerii culturale", a explicat Dave Goodman, ofiţer de presă în cadrul EBU.

Cu doar trei excepţii (Luminiţa Anghel, Mihai Trăistariu şi Paula Seling), din 1993 încoace România nu a rupt gura târgului la Eurovision, nici în plan artistic, nici prin intermediul unor eventuale scandaluri cu tentă politică. După ce anul trecut am luat o pauză din cauza pandemiei, pe 18 mai 2021 vom merge la Rotterdam cu piesa ”Amnesia”, interpretată de Roxen. La casele de pariuri Roxen are şansa a noua, cu o cotă de 21.00, în timp ce reprezentanţii Islandei sunt văzuţi cu prima şansă, cu o cotă de 7.00.

Revenind la restricţiile impuse de organizatori, reprezentanţii din Belarus invocă o cenzură lipsită de fundament. Practic, bieloruşii au folosit nişte aşa-zise ”şopârle” în versurile melodiilor refuzate de EBU, metafore subtile ce puteau fi interpretate doar de către cunoscătorii fenomenului, mai puţin de masele largi de telespectatori din Franţa, Suedia sau România. Filtrarea exagerată a actului artistic aminteşte de regimurile totalitare din Europa de Est, în care toate manifestările culturale erau supuse unui control rigid din partea Securităţii. Orice mică deviere de la linia propagandei oficiale de partid risca să se transforme într-o adevărată tragedie pentru autorii derapajului.

Astăzi, riscul de a înfunda puşcăria în calitate de ”disident” a dispărut. A rămas doar posibilitatea de a cânta la bec în urma deciziei cenzorilor EBA de a respinge melodia propusă, pe baza unor criterii false, forţate, scoase din joben.  

Piesa ”Amnesia” cântată de Roxen sună bine, însă va fi foarte dificil să ajungem iarăşi pe podium şi, eventual, să punem mâna pe marele trofeu. Lipsesc mai multe ingrediente. Poate dacă melodia ar fi vorbit despre vaccinarea anti-Covid, încălzirea globală, rasism şi carnea de vită sută la sută sintetică, alte şanse am fi avut pe scena de la Rotterdam. Ca să nu mai spunem cu ce avantaj uriaş am fi pornit încă din start, cu condiţia ca Roxen să fi fost bisexuală. Sau măcar non-binară, că tot e la modă.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici