NYT: Relaţia transatlantică, afectată de disensiunile lui Donald Trump cu Europa, rămâne vitală

Disensiunile apărute după reuniunile NATO şi G7 între Administraţia Donald Trump şi statele europene afectează relaţiile transatlantice, care încă sunt "vitale", comentează cotidianul The New York Times, observând că Germania şi Franţa vor consolida UE şi vor trebui să colaboreze cu Rusia.

681 afişări
Imaginea articolului NYT: Relaţia transatlantică, afectată de disensiunile lui Donald Trump cu Europa, rămâne vitală

NYT: Relaţia transatlantică, afectată de disensiunile lui Donald Trump cu Europa, rămâne vitală

Plăcile tectonice ale Europei se mişcă, iar preşedintele Donald Trump este în centrul acestei crize. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a transmis clar această idee duminică, atunci când a spus: "Vremurile în care ne puteam baza în totalitate unii pe ceilalţi au cam trecut", rezultatul fiind că "europenii trebuie" să îşi ia "destinul în propriile mâini".

"Este clar că Statele Unite nu mai sunt partenerul de încredere de care Germania şi restul Europei au depins mult timp. După al II-lea Război Mondial, Statele Unite au coordonat acţiunile de construire a unei noi ordini internaţionale, bazele fiind NATO, Uniunea Europeană, încrederea în democraţie şi pieţe libere. Marea Britanie, Franţa şi Germania au avut roluri centrale în acest efort, care timp de 70 de ani a contribuit la menţinerea păcii şi a oferit prosperitatea pentru milioane de oameni, opunând rezistenţă fermă ameninţării sovietice, ajutând la încheierea războiului din Bosnia şi la combaterea extremismului în Afganistan. Acest parteneriat transatlantic încă este vital. Dar este neclar cum şi cât de bine va funcţiona, în condiţiile diminuării rolului de conducere al SUA. Până acum nu a vorbit nimeni de posibilitatea desfiinţării NATO; Europa încă depinde în materie de securitate de arsenalul nuclear şi convenţional american. Dar afirmaţiile Angelei Merkel evidenţiază disensiuni profunde între Europa şi Statele Unite care vor avea un singur beneficiar - preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, care vrea de mult timp destrămarea Alianţei Nord-Atlantice, principalul adversar al Moscovei în timpul Războiului Rece", comentează cotidianul The New York Times într-un editorial intitulat "Insulta lui Donald Trump la adresa istoriei".

Înainte de participarea lui Donald Trump la reuniunile NATO şi G7 desfăşurate săptămâna trecută, liderii europeni sperau că vor obţine sprijinul lui în chestiuni esenţiale, dar acum acest lucru pare a fi un vis. Donald Trump a reluat idei din campania electorală, criticând statele aliate pentru că nu alocă suficiente fonduri pentru apărare şi refuzând să asume angajamentul apărării colective în cadrul NATO. Revenit la Washington, Trump a transmis marţi: "Avem un deficit comercial masiv în relaţia cu Germania, plus că ei plătesc mai puţin decât ar trebui pentru NATO şi în domeniul militar. Foarte rău pentru SUA. Aceste lucruri se vor schimba".

"Afirmaţiile liderului SUA arată că nu manifestă apreciere pentru modul în care funcţionează NATO, pentru modul în care Angela Merkel încearcă să suplimenteze bugetul pentru apărare", notează NYT, observând că "declaraţii de acest fel insultă un aliat de încredere".

Dezamăgirea Europei probabil doar s-a accentuat când membri ai Congresului SUA au părut să salute atitudinea lui Donald Trump. Republicanii, care la un moment dat se lăudau că sunt apărătorii securităţii naţionale, au manifestat prea puţină preocupare privind modul în care Donald Trump i-a tratat pe aliaţii din cadrul NATO şi privind contactele apropiaţilor preşedintelui cu Rusia, constată NYT. Noile probleme în cadrul alianţei transatlantice intervin într-un moment prost. Europa a fost afectată de criza financiară din Grecia, de creşterea tendinţelor autoritariste în Turcia, Ungaria şi Polonia, de hotărârea Marii Britanii de a se retrage din Uniunea Europeană şi de fluxul de imigranţi veniţi din Orientul Mijlociu şi nordul Africii. Între timp, Vladimir Putin, dornic mereu să extindă influenţa Rusiei, a exploatat fiecare vulnerabilitate şi criză, instigându-şi aliaţii şi implicându-se în conflictul din estul Ucrainei, în campaniile electorale din SUA, Franţa şi Germania, precum şi în probleme politice din ţările baltice, Ungaria şi Turcia.

"Există şi lucruri bune. Unul este că Angela Merkel pare să asume angajamentul de a juca un rol de conducere în contextul tendinţei de retragere a Statelor Unite; altul este că victoria electorală prezidenţială în Franţa a lui Emmanuel Macron, care a manifestat intenţia de a dezvolta parteneriatul cu Angela Merkel", subliniază NYT, observând că noul lider de la Paris a efectuat în Germania prima vizită externă, a părut să nu i se supună lui Donald Trump şi l-a primit pe Vladimir Putin la Palatul Versailles. Mesajul Europei este că "nicio problemă majoră nu poate fi rezolvată fără dialogul cu Rusia, dar că disensiunile cu Moscova nu trebuie ascunse".

"Pentru moment, pare că totul ţine de Angela Merkel şi Emmanuel Macron pentru a menţine alianţa vie şi importantă, cel puţin până când domnul Trump se va trezi şi va conştientiza necesitatea rolului de conducere al SUA sau până când va fi înlocuit de un alt preşedinte, mai inteligent", încheie NYT.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici