De ce sughiţăm? Explicaţia vine de la bebeluşii născuţi prematuri

Studii recente tocmai au arătat că sughiţul are un rol crucial. Cercetătorii de la University College din Londra a descoperit că, pentru bebeluşi, sughiţul e esenţial în dezvoltarea creierului, pentru că el declanşează trei tipuri de unde electromagnetice care ajută la reglarea respiraţiei.

104 afişări
Imaginea articolului De ce sughiţăm? Explicaţia vine de la bebeluşii născuţi prematuri

De ce sughiţăm. Explicaţia vine de la bebeluşii prematuri

„Motivul pentru care sughiţăm noi, adulţii, nu e pe de-a întregul clarificat, dar ar putea avea legătură cu creşterea, dat fiind faptul că au fost depistate mişcări specifice sughiţului la fetuşi de 9 săptămâni, în perioada sarcinii”, scrie în studiu, potrivit Mirror. Totodată, bebeluşii născuţi prematur sughită, în medie, 15 minute pe zi.

Studiul s-a bazat pe scanările creierului bebeluşilor născuţi la termen, la 30 – 42 de săptămâni de sarcină. Activitatea creierului a fost monitorizată cu sensori aplicaţi pe torace. Contracţia diafragmei, pricinuită de sughiţ, a corespuns cu un puternic val electric în creier, anume în cortex (partea frontală a creierului). Cercetătorii înclină să creadă că un al treilea val electric e legat de sunetul sughiţului în sine, împreună cu senzaţia contracţiei diafragmei.

Cercetătorul Lorenzo Fabrizi susţine că sughiţul îl poate ajuta pe bebeluş să înveţe cum să-şi gestioneze respiraţia, pentru ca, în cele din urmă, să poată fi controlată voluntar prin mişcarea diafragmei în sus şi în jos.

Când ne naştem, circuitele care procesează senzaţiile corpului nu sunt suficient dezvoltate, astfel că punerea la punct a unei astfel de reţele e un punct esenţial în dezvoltarea nou-născuţilor”, a spus acesta. 

Chiar dacă sughiţul la adulţi nu are o explicaţie încă, cercetătorii încearcă să lege acest tic, de stres, excitaţie nervoasă, mâncat sau băut, activităţi care pot declanşa mişcarea involuntară a diafragmei, dar nu elimină nici ideea că sughiţul poate fi un reflex-vestigiu din perioada fetală şi a copilăriei, când a avut o funcţie vitală.

 

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici