O comparaţie între George Simion, Tudor Vladimirescu şi Corneliu Zelea Codreanu

  • La 1821, Tudor Vladimirescu a comandat o armată de panduri şi a condus o răscoala antifanariotă, bazându-se pe sprijinul din partea Rusiei şi al mişcării eteriste.
  • În 1927, Corneliu Zelea Codreanu a înfiinţat Legiunea Arhanghelul Mihail(Mişcarea Legionară), un partid fascist, anticomunist, ultranaţionalist, anticapitalist, antidemocratic şi antisemit. Acest partid a comis asasinate politice şi acte de pogrom în anii 1930-1940.
  • Din 2020- 2021, Alianţa pentru Unirea Românilor, un partid conservator eurosceptic, iredentist şi naţionalist condus de George Simion, a protestat împotriva restricţiilor pandemice şi vaccinării obligatorii, metode de prevenire a infectării populaţiei cu un virus mortal şi contagios ce a ucis 60.000 de români.
  • După cum se observă, naţionalismul românesc îmbătrâneşte tot mai urât de la un secol la altul.
Urmărește
7464 afișări
Imaginea articolului O comparaţie între George Simion, Tudor Vladimirescu şi Corneliu Zelea Codreanu

Sursa Foto - Wikipedia Commons/Facebook(George Simion)

AUR, un partid antiglobalizare...şi totuşi se promovează prin instrumente create de globalizare - Facebook şi smartphone-ul

Pe 19 septembrie 2022 se împlinesc trei ani de la crearea unui partid conservator şi naţionalist de dreapta care a făcut vâlvă în România de la începutul celui de-al treilea deceniu din secolul 21.

Este vorba de Alianţa pentru Unirea Românilor, înfiinţat de către omul de afaceri Marius-Dorin Lulea şi condus în prezent de George Simion, un activist născut în anul 1986, în Focşani.

În 2004, Simion şi-a început viaţa de protestatar după ce a expus la Timişoara mesajul„Eroii nu mor niciodată”, la aniversarea a 15 ani de la Revoluţia din 1989, iar în 2006 a organizat un protest la Bucureşti în favoarea studenţilor moldoveni.

În 2011  a înfiinţat  o coaliţie de ONG-uri şi asociaţii civice care pledează pentru unirea Moldovei şi României, numită Acţiune 2012.

A urmat un master în istorie la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi , unde a avut ca temă de cercetare. „crimele comunismului” şi a publicat două cărţi -  „Blocaţi în labirint”, în care vorbeşte despre cronologia Republicii Moldova de la independenţă până în 2017, şi „Cum i-am cunoscut”, în care vorbeşte despre cum a cunoscut politicieni români importanţi precum Klaus Iohannis, Traian Băsescu  şi Ion Iliescu , şi prezintă o analiză asupra situaţiei politice, economice şi sociale a României în ultimii 30 de ani.

Din tinereţe, el a participat la numeroase proteste pemtru sprijinirea drepturilor moldovenilor şi pentru reunificarea României cu Basarabia şi cu Bucovina. A avut conflicte cu forţele de ordine după ce în 2009 a făcut scandal în faţa locuinţei fostului preşedinte Ion Iliescu, acuzându-l de crimele de la revoluţie şi mineriade.

Simion a fost arestat în urms unui protest organizat în Republica Moldova. A primit de şase ori interdicţia de a intra în Moldova. 

Despre Băsescu a spus că „E un animal politic la fel ca Ion Iliescu!". Tânărul activist s-a evidenţiat ca fiind anticomunist, anti-liberal şi anti-sistemul postdecembrist.

La 6 decembrie 2020, după ce a făcut o campanie pe Facebook împotriva restricţiilor impuse de preşedintele Klaus Iohannis şi guvernul Ludovic Orban, AUR a obţtinut 9,17% în Senat şi 9,08% în Camera Deputaţilor în cadrul alegerilor parlamentare.

Deputatul George Simion, prin apariţiile şi discursurile sale online, a devenit al doilea cel mai popular om politic pe Facebook după preşedintele Klaus Iohannis.

N-a durat mult ca AUR să devină cel mai popular partid naţionalist, acoperind vidul lăsat de facţtiunea lui Liviu Dragnea din PSD.

AUR a ajuns în presa europeană cunoscut ca un partid neofascist, prorus, antisemit, maghiarofob, xenofob, anti-avort,  homofob, iredentist şi eurosceptic. Este acuzat că a instigat la proteste antivaccinare în 2021. Este acuzat că este chiar un partid neolegionar din cauza unor declaraţii controversate ale lui Călin Georgescu, preşedintele de onoare AUR,  că liderul Mişcării Gărzii de Fier, Corneliu Zelea Codreanu, şi mareşalul Ion Antonescu au făcut şi „fapte bune” şi i-a caracterizat drept „martiri”.

Călin Georgescu a devenit o persoană controversată şi datorită sprijinului pe care l-a primit de la Federaţia „Societatea Civilă Română”, organizaţie care a felicitat Rusia pentru anexarea Crimeei.

AUR neagă că este un partid prorus de extremă dreapta şi se identifică ca creştin-democrat, susţinător al NATO şi al politicilor lui Donald Trump, dar recunoaşte că este eurosceptic şi că doreşte RO-EXIT. Şi că susţine egalitatea în faţa legii, egalitatea de şanse, transparenţa, meritocraţia şi responsabilitatea, economia de piaţă liberă, presa liberă, protejarea, promovarea şi exploatarea sustenabilă a resurselor naţionale etc. 

Se mai consideră şi drept un partid tradiţionalist, având la bază patru fundamente - familie, naţiune, credinţa creştină şi libertate.

La 20 ianuarie 2021, Simion s-a întâlnit la Varşovia cu Janusz Kowalski, secretar de stat al Ministerului polonez al Activelor Statului , şi cu Radosław Fogiel , consilierul liderului partidului Drept şi Justiţie , Jarosław Kaczyński . Au vorbit despre situaţia companiilor strategice de stat şi despre un proiect de lege împotriva cenzurii pe internet. Simion i-a dăruit lui Fogiel o hartă a României Mari.

În urma întâlnirilor, pe 22 ianuarie, Simion a anunţat că AUR se va afilia la „familia politică europeană a conservatorilor şi reformiştilor”.

George Simion, deşi conduce un partid considerat maghiarofob, s-a comparat ideologic cu Viktor Orban şi partidul ungar naţionalist, FIDESZ.

AUR se consideră un partid anti-UE, dar pro-NATO.

„Nu este bine că stăm în genunchi în UE şi NATO, în loc să stăm drepţi ca polonezii. Aderarea Suediei şi Finlandei la NATO este o decizie bună. Dar aşteptăm şi România în Schengen”.

Este dificil de stabilit dacă AUR este de dreapta sau de extremă dreapta, dacă este prorus sau rusofob, dacă este creştin-democrat ca partidele conservatoare din Ungaria şi Polonia, sau unul neolegionar ce visează la instaurarea fascismului.

Dar există o certitudine - AUR este un partid antiglobalizare şi antiglobalism şi numai asta îl face periculos pentru oamenii din România care vor să o ducă un stil liberal de viaţă, pentru progresişti, feministe, homosexuali, minoritari de altă  etnie şi pentru atei, mai puţin pentru ecologişti, căci AUR susţine eco-naţionalismul. Eco-naţionalismul (sau naţionalismul ecologic) este un termen care descrie dorinţa de a elimina dependenţa de sursele străine de combustibil şi energie prin promovarea surselor alternative de energie care pot fi create şi păstrate în interiorul graniţelor tării, iar AUR vrea să protejeze resursele şi rezervaţiile de păduri din România.

George Simion critică globalizarea şi se îmbracă în costume populare, dar s-a făcut remarcat şi şi-a creat o carieră politică tocmai datorită GLOBALIZĂRII!

Globalismul este o ideologie bazată pe credinţa că oamenii, informaţiile şi bunurile ar trebui să poată traversa graniţele naţionale fără restricţii, în timp ce globalizarea este răspândirea, fără limite, a tehnologiei, produselor, informaţiilor şi locurilor de muncă între naţiuni.

George Simion nu vrea să se identifice cu fascistul infam Corneliu Zelea Codreanu, ci mai degrabă cu revoluţionarul Tudor Vladimirescu, revoluţionarul care a luptat pentru eliberarea Ţării Româneşti de sub regimul fanariot, şi cu Mihai Viteazul, voievodul unificator al Valahiei, Moldaviei şi Transilvaniei (totuşi, la final de secol 16 nu exista identitate naţională).

La fel cum Tudor Vladimirescu se lupta la 1820 să elibereze Ţara Românească de fanarioţi, purtând veşminte balcanice influenţate de moda turcească de-a lungul secolelor anterioare, George Simion lupta în 2020 să elibereze România de globalizare şi de restricţiile pandemice impuse la nivel european .....folosindu-se de un smartphone (i-a dezvăluit lui Robert Turcescu că este un iPhone 12, cu cameră ultimul model, ansamblat în fabricile asiatice) şi de Facebook, o reţea americană de socializare care promovează globalizarea.

Fără globalizare, politicienii naţionalişti nu s-ar mai fi făcut cunoscuţi, iar fără globalism, n-ar fi putut circula liberi prin Europa până la Varşovia sau la Bruxelles.

AUR a fost în mare parte votat de diaspora română din UE. Românii n-ar fi ajuns să muncească  în străinătate fără globalism.

A te opune globalizării şi globalismului înseamnă să te opui tehnologiei, medicinei moderne şi stilului actual de viaţă.

Este AUR la fel de periculos ca Mişcarea Legionară? Este George Simion un fascist precum Zelea Codreanu?

În iarna 2021-2022, AUR a luat parte la incidente violente - pe 21 decembrie 2021 s-au petrecut incidente la protestul AUR faţă de certificatul COVID şi restricţii, când zeci de persoane au forţat intrarea în Parlament, iar maşinile ambasadelor SUA şi Japoniei au fost vandalizate.

George Simion, împreună cu mai mulţi susţinători, a intrat în Primăria din Timişoara pe 14 ianuarie 2022. El susţine că îl cauta pe primarul Dominic Fritz pentru a programa o audienţă.

Primarul  Fritz a avut o reacţie dură după ce Simion şi simpatizaţii au intrat în Primărie: „Asaltul bandelor lui George Simion asupra instituţiilor democratice ale statului, prin tupeu şi intimidare, nu are legătură cu libertatea de exprimare".

„Este paraşutat aici din Germania fără viză permanentă de domiciliu. Omul astă ocupă ilegal funcţia de primar", a precizat Simion.

Un deputat USR a făcut acuzaţii online la adresa AUR pe Facebook fiindcă a militat împotriva vaccinării: „Sângele a 50.000 de români e pe mâinile voastre din cauza propagandei anti-vacciniste. La cât v-a dat ordin Putin să ajungeţi? 100 de mii? 200?"

În comparaţie, Mişcarea Legionară a fost mult mai violentă, fiind înfiinţată de partid înfiinţat în România interbelică, la 24 iunie 1927, de Corneliu Zelea Codreanu.Codreanu, cunoscut drept Căpitanul, care şi-a început cariera în urma Primului Război Mondial ca agitator anticomunist şi antisemit. Asociat cu AC Cuza şi Constantin Pancu,  a fost co-fondator al Ligii Naţional-Creştine de Apărare.

Codreanu era din start catalogat ca o personalitate politică extrem de violentă.  În 1923, a fondat împreună cu A.C. Cuza Liga Apărării Naţionale Creştine (L.A.N.C.), un partid antidemocrat şi antisemit.

În 1924, în urma unei altercaţii în timpul unui proces în sala de judecată,chiar în faţa instanţei, îl împuşcă pe prefectul de poliţie Manciu, care îl agresase la rândul său anterior, dar este achitat pe motiv că acţionase în legitimă apărare.

În iunie 1925, Codreanu s-a căsătorit cu Elena Ilinoiu, fiica lui Constantin Ilinoiu. S-a organizat un spectacol-demonstraţie politică în care mirii purtau costume naţionale albe şi pe cap pirostrii cu crucea în creştet şi svastică pe frunte. La spectacol au participat 90.000 de persoane în mii de vehicule, formând o coloană de 4 km.

Poate că este cam exagerată comparaţia dintre nunta lui Codreanu şi cea a lui Simion... Codreanu şi Ilinoiu au purtat coroane cu svastici la nunta lor din 1925!

În 1926, Codreanu părăseşte Liga Apărării Naţionale Creştine  şi în 1927 şi-a înfiinţat propriul partid, Legiunea Arhanghelul Mihail, cunoscută ulterior ca Mişcarea Legionară, Garda de Fier şi apoi Totul pentru Ţară

În 1933, Codreanu întemeiază partidul Totul pentru Ţară  cu o platformă fascistă, antisemită şi antioccidentală, încât prim-ministrul liberal I. G. Duca, delegat de Carol al II-lea să organizeze alegerile, îi interzice participarea la alegeri. Duca a fost asasinat după trei săptămâni de un grup de legionari. Aceasta a condus o campanie de pogromuri şi asasinate politice.

În timpul alegerilor din 1937, partidul său a înregistrat cea mai puternică prezentare, plasându-se pe locul al treilea şi câştigând 15,8% din voturi.

Regele Carol al II-lea nu le-a permis legionarilor să vină la guvernare, în schimb i-a invitat pe fasciştii rivali de la Partidul Naţional Creştin să formeze un guvern de scurtă durată condus de Octavian Goga, urmat de dictatura regală a Frontului Renaşterii Naţionale.

Rivalitatea dintre Codreanu şi rege s-a încheiat cu întemniţarea sa  la Jilava şi  asasinarea de jandarmerie, fiind împuşcat pe 30 noiembrie 1938 după ce a încercat să fugă din arest în noaptea precedentă. Trupul său a fost dizolvat în acid şi îngropat sub şapte tone de beton.

A fost succedat ca lider al mişcării legionare de Horia Sima care a fost şi mai violent.

În 1939, premierul Armand Călinescu a fost asasinat de Garda de Fier.

Când mareşalul Ion Antonescu a venit la putere în septembrie 1940, a adus Garda de Fier în guvern, creând Statul Naţional Legionar.

La 27 noiembrie 1940, peste 60 de foşti demnitari sau funcţionari au fost executaţi în închisoarea Jilava în aşteptarea judecăţii de către legionari. A doua zi, istoricul şi fostul premier Nicolae Iorga şi teoreticianul economic Virgil Madgearu au fost asasinaţi.

Ca forţă paramilitară a mişcării, Garda de Fier nu a avut lipsă de arme de foc în timp ce era la putere. La începutul anului 1941, numai în Bucureşti, legionarii aveau 5.000 de arme de  foc  (puşti, revolve şi mitraliere) precum şi multe grenade de mână. 

Mişcarea deţinea şi o mică forţă blindată, mai ales simbolică, formată din patru vehicule: două maşini blindate de poliţie şi două Renault Chenillettes de la fabrica Malaxa.

Ajunşi la putere, Sima şi Antonescu s-au certat. În ianuarie 1941, în urma rebeliunii legionarilor, Antonescu a folosit armata pentru a suprima mişcarea, distrugând organizaţia.

În timpul crizei, membrii Gărzii de Fier au instigat la un pogrom în Bucureşti prin uciderea a zeci de civili evrei în abatorul din Bucureşti. Făptaşii i-au spânzurat pe evrei de cârlige pentru carne, apoi i-au mutilat şi i-au ucis după metode ritualice de sacrificare.

Ambasadorul american în România Franklin Mott Gunther, care a vizitat fabrica de ambalare a cărnii unde au fost sacrificaţi evreii, cu pancarte pe care scria „carne kosher” a raportat la Washington: „60 de cadavre au fost descoperite. pe cârlige. Toate erau jupuite... iar cantitatea de sânge din jur era dovadă că au fost jupuiţi de vii”, scria Virgil Gheorghiu în „Memorii”.

Între 200 şi 800 de oameni au fost ucişi în urma Progromului de la Bucureşti, printre care 125 de evrei.

În urma rebeliunii, Sima a fugit în Germania, iar mai târziu în Spania unde a predat ca profesor la Barcelona. A murit de bătrâneţe în 1993.

 

George Simion, un revoluţionar ca Tudor Vladimirescu?

Tudor din Vladimiri s-a născut când Statele Unite ale Americii au apărut pe harta politică a lumii şi a murit în acelaşi an cu Napoleon Bonaparte. 

A trăit în Ţara Românească care era condusă de voievozi fanarioţi, iar în timpul vieţii sale au domnit foarte mulţi, de la Alexandros Ypsilantis la Scarlat Callimachi, asta în vreme ce regiunile din vestul şi centrul Europei erau devastate de războaiele napoleoniene.

Fanarioţii erau greci din păturile înstărite care locuia în cartierul Fanar din Constantinopol şi plăteau mită pentru a deveni voievozi ai Valahiei şi Moldaviei.

Aşa cum scria Neagu Djuvara în O scurtă istorie ilustrată a istoriei românilor, Revoluţia Franceză a dat un imbold poparelor balcanice de a declanşa revolte pentru libertate şi egalitate socială.

Boieri valahi şi moşneni, printre care şi Tudor din Vladimiri, s-au înscris în Eteria Greacă. 

Din tinereţe s-a înrolat în armata rusă şi este promovat în gradul de locotenent dupâ contribuţia sa la războaiele ruso-turce din 1806-1812 

Din 1812 până în 1821, Vladimirescu şi-a construit încet o bază de adepţi- Pandurii, care îi apreciau carisma şi abilităţile remarcabile de negociere. El ar fi fost, de asemenea, familiarizat cu rezultatele primei şi celei de-a doua revolte sârbe.

Vladimirescu a trimis o scrisoare Curţii Otomane a sultanului Mahmud al II -lea în care afirmă că obiectivul său nu este respingerea stăpânirii otomane, ci a regimului fanariot şi arătându-şi disponibilitatea pentru păstrarea instituţiilor tradiţionale.

Tudor era deja în negocieri cu societatea revoluţionară greacă antiotomană Philikí Etaireía.

Filiki Eteria sau Societatea Prietenilor ( în greacă - ETERIA ) a fost o organizaţie secretă fondată în 1814 la Odesa al cărei scop era de a răsturna stăpânirea otomană din Grecia şi de a stabili un stat grec independent.

Membrii societăţii erau în principal tineri greci fanarioţi din Constantinopol şi Imperiul Rus, lideri politici şi militari locali, precum şi câţiva lideri creştini ortodocşi din alte naţiuni care se aflau sub influenţă elenă şi ortodoxă, cum ar fi Karađorđedin Serbia,  Tudor Vladimirescu din România , şi comandanţi militari arvaniţi .

Unul dintre liderii săi a fost proeminentul prinţ fanariot Alexander Ipsilantis.

Societatea a iniţiat Războiul Greciei de Independenţă în primăvara anului 1821.

Împreună, au elaborat un plan de insurecţie şi cel de asigurarea valahilor de sprijinul rusesc pentru o  cauză comună antiotomană.Tudor Vladimirescu visa să lupte împotriva otomanilor şi astfel, alături de 8.000 de panduri, participă la revoluţia grecilor.

Rusia voia ca grecii, sârbii şi valahii să se revolte împotriva stăpânirii otomane, dar nu pentru a le elibera şi pentru a le ajuta să-şi revendice suveranitatea, ci să devină state-satelit al imperiului rus panslavist şi panortodox. Ţinta Rusiei era distrugerea Imperiului Otoman şi controlarea Balcanilor pentru acces la Marea Mediterană.

După ce a fortificat mănăstiri din Oltenia care urmau să-l slujească în cazul intervenţiei otomane, Tudor s-a deplasat la Padeş unde a rostit prima sa proclamaţie pe 23 ianuarie 1821. A făcut referiri la principiile iluminismului precum dreptul de a rezista opresiunii, fiind şi un apel aproape milenarist către ţărani, promiţând că după iarna feudală va veni  „primăvara”. 

În februarie, a cerut eliminarea birourilor achiziţionate în administraţie, odată cu introducerea promovării meritocratice, suprimarea anumitor impozite şi criterii de impozitare, reducerea impozitului principal, înfiinţarea unei armate muntene şi încetarea taxelor vamale interne .

În conformitate cu acestea, Tudor a cerut alungarea unor familii fanariote şi interzicerea viitorilor Prinţi să ţină o suită care să concureze cu boierii locali pentru funcţii. Boierii din Divan i-au cerut lui Tudor să înceteze astfel de activităţi.

Dar Tudor nu s-a oprit. 

Armata sa a ocupat Bucureştiul pe 21 martie.

La 1821, Tudor Vladimirescu şi pandurii săi se băteau cu turcii pentru a eibera Valahia de fanarioţi. În 2021, George Simion organiza mitinguri la care participanţii  fluturau steaguri şi protestau împotriva măştilor, certificatelor verzi, testelor şi vaccinurilor anti-covid. Pe româneşte spus, simpatizanţii AUR s-au luptat cu metodele liberale de protejare a populaţiei de SARS-CoV-2, o tulpină de coronavirus  care a provocat moartea a 66.709 de români.  Iar protestatarii se plângeau că nu pot merge la restaurant sau în club fără controversatul certificat verde care să ateste că sunt imunizaţi sau testaţi.

Tudor a emis o altă proclamaţie importantă, una care a exprimat încă o dată angajamentul său pentru pacea cu otomanii. Anterior, Philikí Etaireía sub conducerea lui Alexandru Ipsilanti a apărut în Moldova, proclamând o eliberare de sub stăpânirea otomană  care a fost susţinută de prinţul moldovean de atunci Mihail Suţu.

Dar armata rusă a intrat în Moldova şi a aplicat politicile Sfintei Alianţe.

Armata lui Ipsilanti s-a îndreptat spre sud, ajungând la Bucureştiul ocupat de panduri.Între timp, acţiunile lui Tudor îi distruseseră alianţa cu boierii locali. Începuse să poarte kalpak (o pălărie înaltă, cilindrică, de piele neagră, după moda otomană) rezervată Prinţului şi a cerut să i se adreseze cu titlul de Domn.

Întâlnirea dintre Ipsilanti şi Tudor a adus un nou compromis. Tudor se considera eliberat de prevederile acordului din ianuarie, întrucât Rusia era acum un duşman al Eteriei; Ipsilanti a încercat să-l convingă că sprijinul rus este încă posibil. Ţara a fost împărţită între o administraţie greacă şi una valahă, Tudor declarându-se neutru în faţa marilor armate otomane care se pregăteau să treacă nordul Dunării. Otomanii se temeau că ruşii ar putea ocupa şi Ţara Românească.

Armata lui Tudor s-a retras în Oltenia în luna mai, când otomanii au ocupat Bucureştiul fără a întâmpina rezistenţă. Tudor nu mai era capabil să menţină disciplina şi coeziunea propriilor trupe, iar unele recurseseră la jaf.

În încercarea de a asigura disciplina, a impus spânzurarea celor găsiţi vinovaţi. Între timp, eteriştii, conduşi de Alexandru Ipsilanti, au organizat un complot pentru a-l îndepărta pe Tudor de la putere.

În urma trădării, Tudor a fost arestat la Goleşti pe 21 mai.

În noaptea de 27 spre 28 mai, în urma acuzaţiilor de colaborare cu otomanii, Tudor Vladimirescu a fost torturat şi executat de eterişti  la Târgovişte, trupul său mutilat fiind aruncat într-o groapă.

Colaborarea lui Tudor cu otomanii nu a fost niciodată confirmată, dar Eteria nu a reuşit să îşi asume comanda armatei lui Vladimirescu care s-a desfiinţat pe loc.

Ţara Românească a continuat să fie condusă de regimul fanariot până în 1828, la ocuparea rusă.

În 1832 a fost aplicat Regulamentul organic, lege organică cvasiconstituţională în Principatele Dunărene, fiind promulgată de către autorităţile imperiale ruseşti, şi a rămas valabilă până în anul 1856.

 

 

CONCLUZII - Naţionalismul românesc îmbătrâneşte tot mai urât de la un secol la altul

George Simion nu este violent şi fascist ca Zelea Codreanu, dar nici revoluţionar ca Tudor Vladimirescu.

Opinia publică compară nunta lui George Simion cu cea a lui Corneliu Zelea Codreanu, dar este prematur şi exagerat să comparăm AUR cu Mişcarea Legionară care a comis acte de violenţă extremă.

Într-adevăr, a condus proteste care s-au soldat cu incidente violente şi pagube, a hărţuit câţiva oficiali precum ministrul Energiei, dar pare exagerat să-l compari cu un politician extremist care a împuşcat un prefect în sala de judecată la 1924 şi care a fondat un partid ce a comis asasinate politice şi acte de genocid.

Deşi este foarte popular, George Simion susţine că nu doreşte să candideze la preşedinţia României. Indiferent ce funcţie va avea, va juca un rol major în anii 2020 din istoria României, însă e puţin probabil să devină violent şi fascist ca Zelea Codreanu, chiar dacă este un agitator naţionalist, ortodox  la fel ca el. 

Zelea Codreanu s-a afirmat în vremea României Mari, Simion s-a afirmat prin manifestul nesfârşit pentru reunificarea României cu Moldova.

România Interbelică din anii 1920-1930 era ca Vestul Sălbatic, ca  America în anii 1860-1910 când oricine putea să deţină o armă de foc.

România s-a schimbat de atunci, iar populaţia nu mai are acces uşor la arme de foc, în schimb, ar trebui să ne îngrijoreze situaţia din SUA pentru că Donald Trump este un lider cu tendinţe spre fascism, iar susţinătorii săi au dreptul la deţinere arme printr-un amendament al Constituţiei.

Deşi amploarea mişcării sale a atras generaţii de naţionalişti români, Tudor Vladimirescu a fost considerat progresist al vremii datorită ideilor sale de inspiraţie occidentală şi iluministă.

Dar faptul că se considera un aliat al cauzei ruse aproape că-i strică reputaţia, Rusia fiind şi la vremea sa un imperiu lacom după teritorii, la fel ca şi în zilele noastre.

Dar şi domnitorul Carol I al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, s-a bazat pe Imperiul Rus prin a implica România în războiul cu turcii din 1877-1878 pentru a dobândi independenţa, cu toate că a pierdut  sudul Basarabiei care  a fost anexat de ruşi.

Azi de ar trăi, Tudor Vladimirescu ar fi fost considerat un conservator ultranaţionalist prorus după standardele liberal-europene. Este considerat fondatorul naţionalismului românesc în Muntenia şi Oltenia.

George  Simion este conservator şi naţionalist, dar neagă orice asociere cu Rusia pe care o consideră responsabilă pentru anexarea Basarabiei şi respinge curentele occidentale din UE precum progresismul, ateismul şi feminismul.

George Simion, la Varşovia, spunea :„Vladimir Putin continuă politica stalinistă. E un criminal de război".

El mai spunea că „Eu sunt rusofob convins, ruşii sunt un popor necivilizat. Rusia ar trebui izolată precum Coreea de Nord. Rusia e condusă de un dictator nebun. Criminalul nu trebuie să ne intimideze. El crede că estul Europei e curtea lui de joacă”.

Pe de altă parte, liderul AUR susţine că România nu ar trebui să se implice în ajutorarea Ucrainei pentru stoparea crimelor comise de soldaţii ruşi.

„Eu nu pot să ies pe Facebook cu steagul Ucrainei pe piept! România NU trebuie să intervină în războiul din Ucraina...”

Pe Facebook circulă această fotografie.

Până vor apărea alte informaţii, în momentul actual, George Simion nu poate fi considerat un revoluţionar doar pentru că a condus proteste antimască, antirestricţii de distanţare socială şi antivaccin pe durata pandemiei de coronavirus. Sau pentru că este eurosceptic şi antiglobalizare, dar globalizarea şi UE i-au oferit poporului român un nivel crescut de trai şi un grad crescut de libertate cum nu a mai avut niciodată.

Tudor Vladimirescu nu a fost un agitator politic,ci un lider revoluţionar ce a vrut să elibereze o ţară  de sub controlul fanarioţilor, cu toate că acţiunea sa s-a soldat eşecului, dar a inspirat paşoptiştii de la 1848 şi  generaţii de naţionalişti moderaţi.

Le-a dat un imbold pentru a elibera definitiv spaţul românesc de sub ocupaţia otomană şi pentru a spera la vremuri mai bune în care România să intre în familia europeană.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici