DNA a transmis ministrului Justiţiei punctul de vedere referitor la OUG privind justiţia

DNA a transmis ministrului Justiţiei punctul de vedere referitor la proiectul de ordonanţă privind graţierea şi la cel de modificare a codurilor, instituţia precizând că "modificarea cadrului legislativ în regim de urgenţă şi în lipsa unor analize obiective este nejustificată".

1864 afişări
Imaginea articolului DNA a transmis ministrului Justiţiei punctul de vedere referitor la OUG privind justiţia

DNA a transmis ministrului Justiţiei punctul de vedere referitor la OUG privind justiţia

"Legislaţia penală trebuie să realizeze un echilibru între nevoia societăţii de a trage la răspundere toate persoanele care au săvârşit infracţiuni şi drepturile fundamentale ale persoanelor cercetate ori aflate în executarea pedepselor aplicate, însă modificările propuse ar altera acest echilibru", susţine DNA.

Referitor la propunerile de modificare a Codului penal şi Codului de procedură penală, procurorii anticorupţie susţin că se încalcă Constituţia. Astfel, DNA face referire la articolul 115, care prevede că Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora reglementându-se prin lege organică.

"Este de remarcat că Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019 prevede la pct. 59 că unul dintre riscurile la adresa apărării şi securităţii îl reprezintă nerealizarea obiectivelor de dezvoltare a României, care poate fi generată, între altele, de proliferarea corupţiei. Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019 aşază corupţia în categoria vulnerabilităţilor, arătând că aceasta vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei şi afectează potenţialul de dezvoltare a ţării, buna guvernanţă, decizia în folosul cetăţenilor şi comunităţilor, precum şi încrederea în actul de justiţie şi în instituţiile statului, iar în plan extern, persistenţa corupţiei are impact negativ asupra credibilităţii şi imaginii ţării noastre", explică DNA.

Procurorii spun că deşi în notele de fundamentare se invocă deciziile CCR, modificările ar depăşi menţiunile Curţii Constituţionale, făcând referire la prevederile legate de conflictul de interese, la cele privind conflictul de interese şi la denunţ.

În punctul de vedere făcut public, procurori susţin că "invocarea Directivei UE 2016/343 şi a Consiliului din 9 martie 2016 ca temei al fundamentării proiectului de OUG privind modificarea Codului penal şi de procedură penală este complet eronată. Conform Capitolului I, art. 1 din Directivă, Directiva prevede norme minime comune cu privire la anumite aspecte privind prezumţia de nevinovăţie în cadrul procesului penal, respectiv dreptul de a fi prezent în cadrul procedurilor penale, şi în niciun caz nu face referire la graţiere sau la conţinutul incriminator al unor infracţiuni. Pe cale de consecinţă invocarea art. 8, al. 4 din Directivă, ca temei al modificării unor acte normative prin OUG, apare ca fiind chiar nelegală. Conform art. 14, al. 1 din Directivă, transpunerea Directivei are ca termen data de 01.04.2018, ceea ce permite aprecierea că graba cu care s-a procedat la modificările legislative are un cu totul alt temei decât respectarea întocmai a directivei invocate. Suplimentar, arătăm totodată că potrivit art. 14, al. 1 şi 2 din Directivă, statele membre au obligaţia de a trimite Comisiei textul principalelor dispoziţii de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de directivă. Este interesant de aflat dacă Statul Român sau Guvernul României a comunicat Comisiei aceste aspecte".

În ceea ce priveşte abuzul în serviciu, DNA menţionează că reducerea pedepsei maxime de la 7 la 3 ani nu este justificată.

"Prin sancţionarea infracţiunii de abuz în serviciu la pedeapsa cu închisoare alternativ cu pedeapsa amenzii practic se conduce spre derizoriu conduita abuzivă a funcţionarului în exercitarea atribuţiilor de serviciu. (...)O reacţie blândă faţă de acest gen de fapte ar face ineficientă lupta împotriva fenomenului de corupţie şi ar genera neîncredere în capacitatea justiţiei de a reacţiona la astfel de fenomene, punându-se în pericol ordinea publică", se arată în document.

În legătură cu stabilirea unui prejudiciu care să depăşească 200.000 lei, DNA susţine că " o asemenea modalitate de incriminare ar constitui o veritabilă încurajare pentru comiterea repetată de către funcţionari, cu intenţie a unor fapte de abuz în serviciu, care ar provoca prejudicii apropiate valoric de plafonul respectiv, dar care nu l-ar depăşi, în vederea obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase materiale, în condiţiile în care asemenea exercitări ilegale ale funcţiei ar putea atrage cel mult răspunderea disciplinară şi civilă; de altfel, apreciem că în contextul socio-economic actual, un prejudiciu (suportat de către persoana vătămată) şi respectiv un folos (obţinut de către funcţionar sau de către altul) de 200.000 lei nu reprezintă o chestiune deloc neglijabilă ori cu o gravitate atât de redusă încât să excludă antrenarea răspunderii penale".

Prevederea care spune ca urmărirea penală a faptei de abuz în serviciu să se realizeze doar la plângere prealabilă este considerată de procurori ca fiind greşită, aceştia menţionând că "în cele mai multe cazuri formularea unei astfel de plângeri este imposibil de realizat în condiţiile în care subiectul pasiv este Statul, respectiv unităţile administrativ teritoriale, servicii publice reprezentate de însuşi făptuitorul care nu are nici un interes să se defere justiţiei".

"Sub aspectul sesizării infracţiunii vor fi lipsite de dreptul material la acţiuni: Curtea de Conturi a României, Direcţia Generală Antifraudă /ANAF; Corpul de control al Primului Ministru, corpurile de control constituite la nivelul ministerelor, organele Ministerului de Interne, organele de urmărire penală", susţine DNA.

În ceea ce priveşte conflictul de interese, procurorii spun că "noua incriminare a acestei infracţiuni face imposibilă sancţionarea funcţionarului care, de exemplu, atribuie contracte unei persoane de la care beneficiază, ca particular, de foloase, ceea ce reprezintă o gravă încălcare a standardelor de integritate pe care funcţionarii trebuie să le respecte şi care poate constitui o formă de mascare a mitei date tocmai pentru atribuirea contractului respectiv".

Referitor la denunţ, DNA explică că "stabilirea unui termen în care denunţul trebuie formulat şi a necesităţii depunerii lui la organul de urmărire penală competent vor afecta în mod substanţial comportamentul subiecţilor de drept penal. Este cunoscut faptul că, mai ales în materia infracţiunilor de serviciu, o persoană s-ar putea afla în situaţia de a se teme să formuleze denunţ împotriva unui superior cât timp acesta din urmă se află în funcţie".

"Prin reglementarea propusă se împiedică cu bună ştiinţă activitatea judiciară, rolul Ministerului Public într-o societate democratică, ca fiind acela de a apăra interesele generale ale socităţii, ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor", susţin procurorii.

În legătură cu proiectul de ordonanţă privind graţierea, DNA susţine că Guvernul nu poate dispune graţierea colectivă, acest lucru putând fi decis doar de Parlament.

"Actul normativ, în întregul său, instituie privilegii şi este discriminatoriu, fără nicio justificare obiectivă, încălcându-se dispoziţiile art. 16 din Constituţia României privind egalitatea în drepturi, nu urmează raţiunea legilor de graţiere anterioare (Legea nr. 137/1997 şi Legea nr. 543/2002), singura concluzie plauzibilă fiind aceea că scopul său este favorizarea anumitor persoane condamnate", arată instituţia.

Procurorii spun că adoptarea ordonanţei privind graţierea nu este necesară pentru situaţia din penitenciare, întrucât nu ar duce la diminuarea populaţiei din închisori.

"În schimb, nu sunt exceptate de la graţiere persoanele condamnate pentru infracţiuni asimilate celor de corupţie, în condiţiile în care persoanele condamnate pentru comiterea infracţiunilor de corupţie reprezintă aproximativ 1% din populaţia penitenciarelor, ceea ce nu ar conduce la o decongestionare a sistemului penitenciar. De asemenea, nu sunt exceptate de la graţiere persoanele condamnate pentru infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute de art. 8 şi art. 9 din Legea nr. 241/2005, care, în decursul timpului, au produs importante consecinţe negative asupra bugetului de stat, fiind calificate, ca şi infracţiunile de corupţie, drept ameninţări la adresa siguranţei naţionale", transmite DNA.

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici