Video INTERVIU | Analist politic american: Statul paralel poate face dificilă înţelegerea a ce este real sau nu | VIDEO

În interviul acordat MEDIAFAX, la Interactive Central and Eastern Europe Festival (iCEE.fest), desfăşurat în perioada 14-15 iunie la Bucureşti, Dan Kanninen a declarat că statul paralel este o problemă generalizată în ţări din Europa Centrală şi de Est, şi că fenomenul poate distrage atenţia cetăţenilor, făcând dificilă înţelegerea acestora a ceea ce este sau nu real.

Analistul, cunoscut în lumea politică din SUA, cu dese aparţii la CNN sau FOX News, a mai spus că o societate şi mass-media libere "care poate ajuta să disece, să investigheze ce se întâmplă cu adevărat, fie că e vorba despre corupţie, despre elite din afaceri sau politicieni, este acea mass-media liberă care verifică guvernele, indiferent de ceea ce fac ele".

Dan Kanninen, consultant şi analist cu peste 15 ani în funcţii influente la nivel guvernamental şi politic, a mai abordat subiectul fake news, explicând că pentru a combate acest fenomen este nevoie de găsirea unor mijloace de educare a publicul, iar "mass-media trebuie să aibă un rol mai puternic în a difuza ştiri corecte, nepărtinitoare, dar făcând asta şi prin jurnalism de investigaţie şi ajungând la public, nu doar pentru a vinde publicitate, dar prin a dezbate onest subiectele".

Prezentăm textul integral al interviului acordat agenţiei de presă MEDIAFAX de către Dan Kanninen.

Reporter MEDIAFAX: Vorbiţi-ne despre ce înseamnă politica digitală, cum schimbă ea lumea şi dacă politica reuşeşte să ţină pasul cu tehnologia?

Dan Kanninen: Da, e interesant. Politica digitală şi ideea de a face campanie online este ceva care, cel puţin în SUA şi cu siguranţă în Europa, are marele avantaj de a ajunge la oameni aşa de imediat şi de direct. Când este folosită eficient şi bine este de fapt un instrument de a obţine interacţiune faţă în faţă. Însă ceea ce se poate întâmpla acum care este atât de îngrijorător, şi s-a întâmplat în mare parte a SUA şi se întâmplă şi în Europa, este noţiunea că prin ştirile false sau poveşti neadevărate poţi lua în vizor oameni sau poate cu un mesaj bine direcţionat care face oamenii să nu voteze. Aceasta e o mare provocare pentru guverne şi democraţii de a lua acest instrument grozav, care poate fi un mijloc incredibil de a face oamenii să se implice, dar feriţi-vă de cei care îl folosesc iresponsabil şi găsiţi metode a limita un astfel de comportament. Cred că este cea mai mare provocare pe care o avem astăzi ca democraţie.

Reporter MEDIAFAX: Vorbeaţi despre ştirile false. Cum pot oamenii evita sau filtra astfel de informaţii. Şi în România, ştirile false sunt un subiect de actualitate, pentru că la noi liderii politici au spus reprezentanţilor Comisiei Europene că sunt dezinformaţi...

Dan Kanninen: O distincţie esenţială care trebuie făcută, iar politicienii trebuie să fie mai responsabili în acest sens, există cu adevărat ştiri false, adică poveşti care sunt neadevărate sau absurde, sunt 100% minciuni, şi mai sunt ştiri care pur şi simplu nu îţi plac. În SUA, Donald Trump a spus despre fiecare ştire cu care nu este de acord că este ştire falsă şi a schimbat înţelesul termenului în multe sensuri. Deci, în primul rând cred că politicienii trebuie să folosească acest termen în mod responsabil. Dacă este cu adevărat o ştire falsă, o minciună, dacă e demonstrabil falsă, atunci trebuie să găsim mijloace să educăm publicul, mass-media trebuie să aibă un rol mai puternic în a difuza ştiri corecte, nepărtinitoare, dar făcând asta şi prin jurnalism de investigaţie şi ajungând la public, nu doar pentru a vinde publicitate, dar prin a dezbate onest subiectele.Publicul trebuie să fie mai bine educat şi să înţeleagă că trăim într-o eră în care ceea ce vezi în faţa monitorului nu este neapărat adevărat şi ai responsabilitatea ca cetăţean să înţelegi ce a fost adevărat sau nu.

Reporter: Ca cititor, poate vezi o ştire într-un ziar care poate este doar o ştire falsă. Este în regulă să combaţi fenomenul ştirilor false folosind mai multe surse de informare?

Dan Kanninen: Cred că da. Mai multe surse pot face ca ceva să devină mai valid, dar altă soluţie, şi acest lucru este foarte important în organizarea politică, nu poate să trăiască doar online. Cele mai bune campanii angrenează oamenii online, dar apoi să găsim o metodă să vorbim cu ei în viaţa reală, faţă în faţă. Deseori, descopeream că familia mea găsea o ştire online, deranjantă, dar prin discuţiile pe care le aveam între noi descopeream care este adevărul. , dacă aveam o a doua sursă, o relatare la prima mână a ceva. Aşadar, cu cât angrenăm oamenii online, dar şi vorbind cu ei într-un alt cadru, offline, unde poate exista un dialog real, cu atât este mai greu ca aceste informaţii să se întipărească în mintea oamenilor permanent.

Reporter: Fenomenul “deep state”. La noi este cunoscut sub numele de stat paralel. Cât de dăunătoare este implicarea unui serviciu secret de oriunde, inclusiv România, în astfel de instituţii, pentru democraţie şi lupta anticorupţie?

Dan Kanninen: Nu pot vorbi despre toate detaliile, dar ştiu că în multe ţări central şi est europene, în care am avut oportunitatea să lucrez, guvernele care au abuzat de puterea lor sau au abuzat de autoritatea lor au creat deseori sistemele unde există conducere sau actori într-un stat care au mult prea multă putere şi la dicreţie ca să influenţeze campaniile şi politica, fie că atacă persoane sau altfel. În Statele Unite este diferit. Ne luptăm cu această discuţie în care Donald Trump acuză că fiecare critică este o funcţie a deep state-ului. Acesta nu există la fel, dar ştiu că în multe ţări central şi est europene este o problemă, este generalizată şi poate distrage atenţia şi poate face dificilă pentru cetăţeni înţelegerea a ceea ce este real şi ceea ce nu este. Şi din nou este o funcţie a unei societăţi libere şi o mass-media liberă care poate ajuta să disece, să investigheze ce se întâmplă cu adevărat. Fie că e vorba despre corupţie, despre elite din afaceri sau politicieni, este acea mass-media liberă care verifică guvernele, indiferent de ceea ce fac ele.

Reporter: Cum am putea reuşi pe viitor să avem o democraţie puternică, unde drepturile cetăţenilor sunt respectate, fără interceptări, pentru că şi aceasta era o problemă că serviciile secrete ascultă telefoanele? Cum vedeţi acest lucru?

Dan Kanninen: Este o provocare majoră şi cred că e o perioadă importantă pentru democraţiile tinere peste tot în Europa Centrală şi Europa de Est. În SUA suntem puşi acum în faţa acestei provocării, care cred că se aplică multor ţări din Europa, când instituţiile sunt atacate iar oamenii simt că instituţiile lor, partidele lor politice, şcolile lor, băncile lor, guvernele lor, nu mai lucrează pentru ei, devine foarte problematic atunci când simţi că votul tîu nu va mai conta în rezultat. Aşadar, unul dintre cele mai importante lucruri pe care îl pot face partidele politice în formare este să nu fie timide în a spune oamenilor când instituţiile eşuează. Trebuie să spui clar că atunci când aceste instituţii eşuează, atunci vom încerca să remediem situaţia. Însă, în cele din urmă, trebuie să le dai oamenilor speranţă că participarea lor în democraţie poate avea rezultate de îmbunătăţire, într-o mai bună traiectorie, într-o mai bună direcţie. Şi deci, chiar dacă este tentant să guvernezi şi să foloseşti politica şi frica ca să stigmatizezi voturile timpuriu, cursul mai bun pe terme lung pentru democraţii este să construiască pe aspiraţii şi un mesaj şi viziune clare pentru ce poate deveni această ţară şi va fi ca un stat liber, democratic.

Reporter: Cum vedeţi politica regională în zona noastră, în contextul în care România este la câţiva paşi de Rusia?

Dan Kanninen: Da, cred că influenţa Rusiei şi a lui Vladimir Putin în Balcani, a Europei Centrale şi, evident, chiar şi în SUA ne confruntăm cu asta în fiecare zi, cu ancheta Mueller (n.r. – procurorul special Robert Mueller care anchetează presupusa implicare a Rusiei în campania electorală lui Donald Trump), este reală. Au un interes geopolitic să pună în aplicare politica lui Vladimir Putin. Cred că este un pericol, iar oamenii trebuie să fie vigilenţi şi să înţeleagă de unde vin aceste mesaje. Şi revine la noţiunea de a îţi face timp să înţelegi cine îţi prezintă aceste informaţii, îndoieşte-te de ceea ce este în faţa ta, nu lua ca real ceva ce vezi pe Facebook, Twitter, Snapchat, fără a fi un cetăţean informat, ceea ce este o muncă grea, dar este şi un lucru necesar pentru a trăi într-o democraţie.

Citeşte şi: ALERTĂ la Iaşi: Un bărbat a vrut să intre înarmat în sediul Judecătoriei, decis să îşi facă singur dreptate

Citeşte şi: Sesizare a Inspectoratului Şcolar Arad despre acţiuni politice organizate de primarul Gheorghe Falcă în şcoli

Citeşte şi: Un bebeluş de 11 luni din Botoşani a murit din cauza rujeolei. 57 de decese înregistrate în total

Citeşte şi: Carmen Dan: Cu partenerii canadieni nu am identificat riscuri mari în planul infracţionalităţii desfăşurate de grupări formate din români

Citeşte şi: Ministrul Educaţiei: Numărul formularelor folosite în activitatea instituţiilor de învăţământ, redus cu peste 70%

Citeşte şi: Carmen Dan: Poliţiştii români şi cei unguri vor patrula în apropierea frontierei, după accidentul din mai

Citeşte şi: Autostrada Sibiu - Deva: Circulaţia rutieră va fi oprită vineri noaptea, pe ieşirea spre Lancărm

Citeşte şi: Deţinut condamnat pentru furt, evadare de la un punct de lucru din Capitală/ Poliţiştii solicită ajutorul cetăţenilor pentru găsirea fugarului

Citeşte şi: Valer Dorneanu, preşedintele CRR, după cazul Petre Lăzăroiu: Presiunea există aşa, pluteşte în aer pentru că toată lumea ameninţă

Citeşte şi: Judecător CCR acuză presiuni de la Cotroceni | Petre Lăzăroiu: S-a vrut crearea unui conflict legat de mandatul meu, ca să pună la îndoială decizia CCR/ Care este reacţia Administraţiei Prezidenţiale

Citeşte şi: Un copil de un an ar fi fost electrocutat la un loc de joacă aflat într-un parc din Capitală. Bebeluşul, la spital pentru investigaţii