Video Se poate repeta un nou Colectiv în Centrul Vechi al Capitalei? Ce s-a schimbat după tragedia din 2015 - VIDEO

Au trecut 4 ani de la incendiul din Colectiv şi nu puţini sunt cei care se întreabă dacă o asemenea tragedie se poate repeta. O simplă plimbare prin Centrul Vechi al Bucureştiului, într-o seară de weekend, printre zecile de terase şi cluburi burduşite, poate aduce răspunsul la o astfel de întrebare.

1454 afişări

„Imediat după Colectiv, s-a dat o Hotărâre de Guvern (HG 571 – n.r.) prin care s-au schimbat reglementările în ceea ce priveşte suprafeţele şi modul prin care se dau autorizaţiile, în funcţie de suprafaţă. Asta este cea mai importantă modificare de după Colectiv ”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Daniel Răşică, şeful Poliţiei Locale din Capitală.

După incendiul din 2015, mai mulţi patroni din Centrul Vechi al Capitalei au luat singuri decizia de a închide cluburile. Dar pericolul nu este nici pe departe îndepărat, dovadă fiind incendiile frecvente, asta în condiţiile în care, într-o seară de weekend, pe străzile Lipscani sau Şelari, sunt mii de turişti îngrămădiţi în spaţii înguste.

Însă, şeful Poliţiei Locale este optimist şi spune că un nou „Colectiv” nu se poate repeta în Centrul Vechi. Potrivit acestuia, toate imobilele din zonă au fost verificare în ceea ce priveşte branşamentele.

„În Centrul istoric a fost un incendiu pe Şelari, anul trecut, unde intervenţia s-a făcut în trei minute. S-a spus că dacă se repetă Colectiv, în Centrul Vechi mor oameni pe capete, iar eu nu sunt de acord, pentru că acolo, în ultima perioadă, nu doar că s-au făcut controale, dar s-au făcut şi multe progrese. S-au făcut controale mixte cu Enel şi Distrigaz, astfel încât să identificăm branşamentele ilegale, şi aici s-a intrat în forţă, şi s-au pus la punct, şi s-au luat măsuri în forţă. Timp de o săptămână, am luat fiecare imobil la mână”, spune Răşică.

Şeful Poliţiei locale mai spune că una dintre măsurile foarte importante de după Colectiv a fost modernizarea reţelei de hidranţi şi cartografierea acestora în sistem digital.

„Un lucru extrem de important care s-a făcut a fost modernizarea întregii reţele de hidranţi şi cartografierea acesteia în sistem digital, astfel încât dacă se întâmplă ceva, cei care intervin ştiu unde au hidranţi şi ce presiune au, iar cei de la Apa Nova sunt anunţaţi în timp real să crească presiunea la apă. Pe partea de evacuare, totul e sigur şi toţi oamenii de acolo ştiu ce au de făcut”, precizează Răşică.

Poliţia Locală împreună cu cei de la ISU Bucureşti au închis, în ultima perioada, 4 cluburi de Centrul vechi care nu au autorizaţii de funcţionare.

„Club A, de exemplu, la ora actuală este închis, de către noi şi ISU, pentru lipsa autorizaţiei de funcţionare. Dar mai este nevoie de modificare a legislaţiei, astfel încât acolo unde se constată nereguli grave, să se sigileze totul”, mai spune Răşică.

Mii de amenzi, în urma controalelor ISU

Potrivit unui bilanţ al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în primele 6 luni ale anului 2019, au continuat activităţile de îndrumare şi control, pe linia respectării măsurilor de apărare şi stingere a incendiilor la instituţii publice şi operatori economici din diverse domenii.

În primul semestru al acestui an, la nivel naţional s-au desfăşurat 23.239 de controale (în creştere cu 19% faţă de perioada similară a anului 2018) la operatori economici, instituţii şi alte categorii de obiective.

„În urma acţiunilor derulate în teren, specialiştii noştri au constatat 80.170 deficienţe, pentru care s-au aplicat 50.949 avertismente şi 7.198 amenzi în cuantum de 26.080.572 lei, în creştere cu 14% comparativ cu primul semestru al anului 2018”, se arată în bilanţul IGSU.

Pompierii nu au identificat situaţii care să determine încălcarea gravă a cerinţei de securitate la incendiu. Drept urmare, pentru niciunul dintre obiectivele verificate nu s-a impus oprirea funcţionării ori utilizării construcţiilor.

Inspectoratele pentru situaţii de urgenţă au înregistrat 16.299 solicitări de emitere a documentelor care să certifice realizarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor, fiind eliberate 4.906 avize şi
autorizaţii de securitate la incendiu şi protecţie civilă.

În ceea ce priveşte modificarea legislaţiei pentru a fi prevenită o nouă tragedie de amploarea celei din Colectiv, autorităţile au adoptat o serie de reguli pentru apărarea împotriva incendiilor.

Cea mai notabilă şi care a fost şi remarcată de populaţie a fost amplasarea unui panou la intrarea într-un spaţiu public. Concret, este vorba despre o modificare a legii 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, adoptată în 2018.

Această prevedere arată că, până la obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu, patronii de cluburi sau alte spaţii publice au obligaţia să realizeze şi să amplaseze panouri de înştiinţare în dreptul intrărilor în spaţiile respective, cu următorul conţinut, tipărit cu litere de tipar cu dimensiuni de minimum 2,5 cm, de culoare roşie, pe fundal alb: «Acest spaţiu funcţionează fără autorizaţia de securitate la incendiu»”.

Nerespectarea acestei prevederi se sancţionează cu amendă de la 2.501 lei la 5.000 lei

Obligaţia vizează următoarele categorii de construcţii:

- clădiri ori spaţii amenajate în clădiri cu destinaţia de comerţ - baruri, cluburi, discoteci, restaurante, centre comerciale, magazine, supermagazine şi hipermagazine;
- clădiri ori spaţii amenajate în clădiri cu destinaţia de cultură - teatre, cinematografe, săli polivalente, săli de spectacole sau altele asemenea, destinate sau deschise participării publicului;
- clădiri ori spaţii amenajate în clădiri cu destinaţia de turism - hoteluri, moteluri, hosteluri, vile turistice, cabane turistice, pensiuni, apartamente şi camere de închiriat în regim hotelier.

O Hotărâre de Guvern din 10 august 2016 (HG 571) arată, în mod clar, care sunt caracteristicile clădirilor care trebuie să deţină în mod obligatoriu aviz şi autorizare ISU.

Aici avem noţiuni precum: clădirile înalte sau foarte înalte, clădirile cu mai multe încăperi, sediile autorităţilor cu aria mai mare de 600 mp, lăcaşuri de cult şi spaţiile de cazare de aici, clădirile din alimentaţie publică cu mai mult de 200 mp, spitale cu aria de peste 600 mp, spaţii culturale de peste 600 mp etc.

Modificări au fost şi în privinţa activării Planului rosu de intervenţie. Pentru judeţe, planul roşu este activat pentru evenimente cu 7-10 victime, iar pentru Bucureşti-Ilfov, planul roşu este declanţat pentru situaţii de urgenţă cu un număr mai mare de 20 de victime. Însă, în Bucureşti-Ilfov, planul roşu poate fi activat şi la un număr mai mic de victime, în funcţie de gravitate.

În cazul incendiului de la Clubul Colectiv, activarea şi declanşarea în totalitate s-au realizat în paralel - odată cu obţinerea informaţiilor de la faţa locului care indicau numărul mare de victime (peste 20), s-a demarat mobilizarea resurselor suplimentare (faza de declanşare) în timp ce se producea şi solicitarea activării planului la ora 22:50, la propunerea inspectorului şef şi aprobarea de către prefect, potrivit unui document semnat de Raed Arafat şi transmis către Corpul de Control al premierului, care a făcut verificări după tragedia din 2015.

În prezent, a fost introdus un cod unic pentru a fi alertate toate ambulanţele pentru declanşarea Planului Roşu.

65 de oameni au murit după incendiul din anul 2015. Unii au murit pe loc, alţii în spitale. Unii din cauza arsurilor, alţii din cauza sistemului.

La patru ani de la acel moment, nu a fost nimeni condamnat.

Un filmuleţ publicat recent de jurnaliştii Libertatea arată modul haotic în care au acţionat echipajele ISU, iar Raed Arafat a precizat că nu ştia de existenţa inregistrării. Nici procurorii nu au ştiut de existenţa înregistrării, pe care ulterior au solicitat-o de la ISU. În urma vizionării filmului, Parchetul General a trimis procurorilor militari cauza pentru a-i ancheta pe salvatori.

Porţile clubului morţii s-au deschis după 4 ani: Pe jos este un bilet la loto, iar pe uşă sunt urmele de mâini 

La patru ani de la tragedia care a ucis 65 de oameni, porţile clubului Colectiv s-au deschis din nou. Judecătorii au permis jurnaliştilor, pentru prima dată, să vadă ce este dincolo de uşile închise. Iar dincolo, timpul s-a oprit în noaptea de 30 octombrie 2015.

În momentul în care păşeşti în clubul Colectiv simţi că localul, şi aşa mic, te strânge, te cuprinde, îţi spune drama pe care au trăit-o oamenii acolo. Este un miros înţepător de ars. Este mirosul morţii.

Citeşte continuarea... 

În Colectiv timpul s-a oprit la seara de 30 octombrie 2015. Încă se văd urme de mâini la ieşire, încercuite de criminalişti

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici