Video Sebastian Vlădescu, urmărit penal oficial pentru luare de mită şi trafic de influenţă, după ce preşedintele Iohannis a avizat favorabil solicitarea DNA

"În perioada 2005-2014, oficiali români sau persoane cu influenţă asupra acestora ar fi primit, de la o companie străină, în baza unor înţelegeri, aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, în schimbul acestor sume, să se asigure încheierea contractelor şi plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată a liniei Bucureşti-Constanţa, precum şi plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeaşi companie", se arată în ordonanţa procurorilor.

DNA nu specifică, nici în comunicatul publicat vineri pe site-ul instituţiei, despre ce companie străină este vorba.

Din informaţiile publice reiese că asocierea de firme Swietelsky - Wiebe – Takenaka este constructorul lucrărilor. De altfel, autorităţile austriece au efectuat o serie de percheziţii în sedii ale firmei de construcţii Swietelsky, în cadrul anchetei asociate dosarului fostului ministru de Finanţe Sebastian Vlădescu, a relatat site-ul Nachrichten.at.

Procurorii transmit însă, vineri, că banii încasaţi ilegal reprezentau procente din valoarea fiecărei plăţi făcute de statul român şi erau achitaţi succesiv, pe măsură ce compania constructoare încasa, la rândul ei, contravaloarea lucrărilor efectuate, de la statul român, respectiv de la compania C.N. C.F.R.

"În acest context, în prima parte a anului 2005, suspectul Vlădescu Sebastian împreună cu Costea Mircea Ionuţ şi Mititelu Mihaela, a pretins de la reprezentanţii unei companii un comision de 3,5% din valoarea contractelor ce urmau a fi încheiate cu C.N.C.F.R. S.A. privind reabilitarea căii ferate Bucureşti – Constanţa pentru ca, în schimbul acestui comision, să îşi exercite atribuţiile care îi reveneau în calitate de ministru al finanţelor publice, respectiv să aprobe finanţarea suplimentară necesară pentru încheierea contractelor, precum şi pentru a îşi exercita ulterior atribuţiile referitoare la asigurarea fondurilor necesare plăţii facturilor pentru lucrările efectuate", se arată în comunicatul de presă al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

În perioada 2008-2009, în baza acestei înţelegeri, Sebastian Vlădescu ar fi primit un milion de euro, reprezentând partea sa din comisionul pretins, în conturile bancare ale unor societăţi comerciale pe care le controla.

Ulterior, între 2009-2010, fostul ministru de Finanţe, Sebastian Vlădescu, ar fi acceptat de la reprezentantul companiei străine promisiunea sumei de două milioane de euro iar, în perioada noiembrie 2011- septembrie 2013, ar fi primit 65.000 de euro, sub forma finanţării activităţii unei companii offshore, unde avea calitatea de asociat.

"De asemenea, în acelaşi context, suspectul Vlădescu Sebastian, în perioada septembrie 2010 – ianuarie 2013, a pretins şi primit de la aceeaşi persoană suma totală de 2.117.000 euro. În schimbul acestor sume de bani, suspectul Vlădescu Sebastian urma să îşi exercite influenţa pe care a pretins că o avea asupra ministrului transporturilor pentru a-l determina să asigure finanţarea necesară plăţii facturilor aferente lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată Bucureşti-Constanţa", arată DNA.

Lui Sebastian Vlădescu i s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile.

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, marţi, ministrului Justiţiei cererea de urmărire penală a lui Sebastian Vlădescu, în calitate de fost ministru al finanţelor publice în perioada august 2005-aprilie 2007, respectiv decembrie 2009-septembrie 2010.

"Pentru faptele ce fac obiectul Dosarului penal nr. 89/P/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie - Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, pentru săvârşirea a două infracţiuni de luare de mită (...) Totodată, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost înştiinţat cu privire la formularea acestei cereri", a transmis Administraţia Prezidenţială.

Dosarul privind reabilitatea liniei de cale ferată Bucureşti-Constanţa, în care procurorii cer aviz pentru urmărirea penală în cazul fostului ministru al Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a fost înregistrat la DNA în anul 2017, potrivit unui răspuns al Direcţiei la o solicitare MEDIAFAX.

Procurorii nu au menţionat în comunicatul de presă dat miercuri care este numele companiei care ar fi dat mita. Din informaţiile publice reiese că asocierea de firme Swietelsky - Wiebe – Takenaka este constructorul lucrărilor.

DNA a transmis preşedintelui României o solicitare de încuviinţare a urmăririi penale în cazul lui Sebastian Vlădescu, fost ministru al Finanţelor, acesta fiind suspectat că ar fi luat mită de două ori, în timp ce era membru al Guvernului.

Alte patru persoane, printre care şi Cristian Boureanu, sunt cercetate în dosar sub control judiciar pe cauţiune. Astfel, Mircea-Ionuţ Costea, fost angajat al Ministerului Finanţelor, este acuzat de trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită, având stabilită o cauţiune de 1.500.000 euro. Mihaela Mititelu, la data faptelor persoană apropiată de conducerea C.N. C.F.R., acuzată de trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită, trebuie să plătească o cauţiune de 1.000.000 euro.

Cristian Boureanu, la data faptelor deputat în Parlamentul României, este acuzat de trafic de influenţă, având de achitat o cauţiune de 200.000 euro, iar Constantin Dascălu, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, suspectat de luare de mită, are o cauţiune de 500.000 euro. Banii încasaţi ilegal reprezentau procente din valoarea fiecărei plăţi făcute de statul român şi erau achitaţi succesiv, pe măsură ce compania constructoare încasa, la rândul ei, contravaloarea lucrărilor efectuate, de la statul român (respectiv de la compania C.N. C.F.R.), spun procurorii, menţionând că activitatea infracţională s-ar fi desfăşurat în două etape.

Prima etapă ar fi fost în perioada 2005-2014.

"În contextul participării companiei străine la licitaţia organizată de C.N.C.F.R. pentru reabilitarea liniei Bucureşti – Constanţa, reprezentanţii acesteia au convenit cu Vlădescu Sebastian, Costea Mircea-Ionuţ (fost angajat al Ministerului Finanţelor) şi Mititelu Mihaela (persoană apropiată de conducerea C.N.C.F.R.), să le plătească eşalonat un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român. În schimb, cei trei se angajau să facă demersuri astfel încât să fie asigurată finanţarea suplimentară în vederea încheierii contractului şi pentru ca, ulterior, plăţile pentru lucrări să fie făcute la timp. Pentru remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au plecat de la societatea străină şi au ajuns la persoanele susmenţionate (respectiv Vlădescu Sebastian, Costea Mircea Ionuţ şi Mititelu Mihaela). În circuitul fictiv a fost interpusă o societate de avocatură, mai multe firme afiliate acesteia şi o serie de societăţi controlate de cei trei, fiind încheiate mai multe contracte fictive", arată DNA.

Procurorii spun că Sebastian Vlădescu ar fi primit, cu ajutorul lui Mircea Costea şi al Mihaelei Mititelu, în conturile unor firme deţinute sau controlate de către persoane apropiate, suma de aproximativ 1 milion de euro (reprezentând partea sa din comisionul pretins), transferurile fiind justificate prin contracte fictive.

"În perioada 2006-2014, conform aceleiaşi înţelegeri, inculpatul Costea Mircea Ionuţ a primit sume de bani totalizând aproximativ 4,5 milioane de euro, în baza unor contracte fictive încheiate cu firme deţinute sau controlate de către persoane apropiate, a beneficiat de decontarea contravalorii serviciilor turistice efectuate de el şi membrii familiei în perioada 2008-2014, a primit folosinţa unui autoturism de lux, i s-a plătit aportul la majorarea capitalului unei firme. Inculpata Mititelu Mihaela a primit sume de bani totalizând aproximativ 3 milioane de euro, în baza unor contracte fictive încheiate cu firme deţinute sau controlate de către ea sau persoane apropiate", se arată în comunicatul DNA.

A doua etapă despre care vorbesc procurorii este 2009-2014.

"În cursul anului 2009, pe fondul schimbărilor politice ca urmare a alegerilor parlamentare din anul anterior şi al crizei economice care a dus la întârzierea plăţii facturilor, reprezentanţii aceleiaşi societăţi au ajuns la o nouă înţelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român în baza aceloraşi contracte de reabilitare a căii ferate, către Vlădescu Sebastian, către Constantin Dascălu (secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor în perioada ianuarie 2009 - octombrie 2010) şi către Cristian Boureanu (deputat în Parlamentul României). Concret, în perioada 23 decembrie 2009 - 3 septembrie 2010, Vlădescu Sebastian şi Dascălu Constantin, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, au acceptat promisiunea remiterii unor sume de câte 2 milioane de euro de la reprezentantul în România al companiei străine, pentru ca să îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu într-un mod care să asigure, pe de o parte, finanţarea şi plata lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată Bucureşti-Constanţa şi, pe de altă parte, finanţarea şi plata efectivă a TVA restantă de la lucrările efectuate la tronsonul Bucureşti – Câmpina", potrivit sursei citate.

Citeşte şi: Un şofer cere Poliţiei să îi plătească reparaţiile la maşină, peste 3.000 de lei, după ce un poliţist i-a avariat autoturismul

Citeşte şi: Bărăscu, preşedintele Sanitas: Trebuie schimbată legea salarizării pentru că blochează regulamentul de sporuri

Citeşte şi: Unde îşi vor petrece românii minivacanţa de 1 Mai / Cele mai căutate staţiuni de pe litoral

Citeşte şi: În judeţul în care recent a dispărut o parcare întreagă, hoţii au furat şi 14 stâlpi şi indicatoare rutiere de pe două drumuri naţionale

Citeşte şi: Instanţa supremă respinge definitiv cererea torţionarului Vişinescu de întrerupere a pedepsei

Citeşte şi: A treia zi de proteste pentru sute de angajaţi ai Electroputere Craiova

Citeşte şi: Consilierul ministrului Muncii, după ce aproape 10.000 de angajaţi din Sănătate au protestat în faţa Guvernului: Sindicaliştii păcălesc oamenii şi îi scot în stradă aiurea

Citeşte şi: Acuzaţii de subfinanţare la Institutul de Fizica Pământului: S-ar putea să nu mai localizăm seismele / Directorul INFP: Ni s-au dat mai puţin de 50% din banii necesari. Luăm în calcul tăierea salariilor

Citeşte şi: Accidentul naval de pe Dunăre. Căutările femeii dispărute, reluate

Citeşte şi: Trafic îngreunat pe mai multe artere din ţară, din cauza unor accidente sau a unor lucrări

Citeşte şi: Raed Arafat: Convingeţi ministrul Educaţiei să termine cu prostia că pentru a preda trebuie să ai doctorat