Primarii de comune, majoritatea membri PSD și PNL, au criticat în bloc reforma administrativă pregătită de guvern, acuzând că măsurile anunțate riscă să blocheze funcționarea administrației locale și să lovească direct în comunitățile mici.
Cel mai dur discurs a fost susținut de Mariana Gâju, primăriță PSD a Cumpăna și prim-vicepreședintă a ACoR. Aceasta a acuzat conducerea executivului că împinge administrația locală spre colaps și a contestat ideea că edilii ar fi crescut nejustificat taxele și impozitele locale.
„Reforma pe care vreți să o faceți a pornit greșit. Nu sunt de acord să fim criticați că primarii ar fi mărit taxele. Cu declarația asta vreți să ne îngropați pe toți”, a afirmat Gâju.
Primărița a cerut menținerea finanțărilor din programele naționale, subliniind importanța continuării Programul Anghel Saligny, precum și promovarea unui proiect dedicat modernizării drumurilor comunale.
Într-o intervenție de aproape zece minute, Mariana Gâju a criticat diferențele de salarizare între administrația locală și Consiliul Județean, acuzând un dublu standard în aplicarea reducerilor: „La CJ funcționarii primesc cu 3.000 de lei mai mult. Ne cereți reduceri, dar acolo nu tăiați”.
Totodată, ea a atacat planurile de comasare a unităților de învățământ, susținând că o astfel de măsură ar destabiliza rețeaua educațională din mediul rural.
Mariana Gâju a cerut relocarea unor cheltuieli de la nivelul primăriilor către instituțiile centrale, invocând presiunea bugetară asupra comunelor. Printre solicitări s-au numărat preluarea cheltuielilor pentru școli de către Ministerul Educației și transferul plăților pentru persoanele cu dizabilități către Ministerul Muncii, în linie cu un acord discutat anterior.
Adunarea Generală ACoR s-a transformat astfel într-o tribună de contestare a reformei administrative, primarii cerând guvernului să păstreze finanțările pentru investiții și să nu transfere noi poveri către administrația locală, în timp ce la nivel central și județean ar exista, spun ei, spațiu de reducere a costurilor.
Anterior, premierul Ilie Bolojan a declarat că perioada următoare va aduce constrângeri bugetare și decizii dificile, pe fondul deficitelor „foarte mari” pe care guvernele s-au angajat să le corecteze.
Bolojan a avertizat că nu mai pot fi așteptate majorări consistente ale transferurilor de la bugetul de stat către administrațiile locale, „indiferent cine va fi premier și ce coaliție va guverna în anii următori”. El a punctat că, în România, aproximativ 80% din banii folosiți de administrația locală provin din transferuri, în timp ce media în Uniunea Europeană este de circa 50%.
Șeful Executivului a spus că anul trecut și anul acesta sunt „ani determinanți” pentru administrația publică locală și a schițat două scenarii: fie autoritățile locale dovedesc că pot fi „mai performante” și „mai eficiente” în structurile actuale, fie „e o problemă de timp” până la 2028, an electoral, când s-ar putea ajunge la o reformă administrativă „care va însemna reduceri de comune, comasări”.
Sursa Video: Antena 3