Economia loviturilor de stat - OPINIE Dorin Oancea

Recentele evenimente din Turcia şi evoluţiile ulterioare, cum este aparenta îndepărtare a ţării de valorile europene şi occidentale pe care le-a cultivat ani buni aduc în prim plan o serie de întrebări justificate.

1706 afişări
Imaginea articolului Economia loviturilor de stat - OPINIE Dorin Oancea

Economia loviturilor de stat - opinie Dorin Oancea (Imagine: Shutterstock/ Mediafax Foto)

În primul rând, lovitura de stat din Turcia, la nivel fundamental, a eşuat sau, de fapt, a reuşit?

Pe urmă, cum va evolua economia Turciei, şi cum va fi influenţată România, ţinând cont că valoarea schimburilor comerciale este de 4,3 miliarde de euro, din care exporturi româneşti de 2,23 miliarde euro. Turcia ocupă locul 5 ca destinaţie a exportului românesc, locul 11 ca ţară de origine a importurilor şi locul 14 în clasamentul investitorilor străini, cu peste 14.000 de companii cu capital turc şi o valoare a capitalului social subscris de 497 de milioane de euro. Investiţiile totale ale firmelor turce din România depăşesc 4 miliarde de euro.

Aşadar, cum se leagă economia de loviturile de stat, care sunt relaţiile dintre creşterea economică şi "succesul" unei lovituri de stat?

Înainte de orice, puţină statistică: între 1950 şi 2010 au avut loc în lume 460 de lovituri de stat, din care 49,7% au avut succes, conform profesorilor Jonathan Powell şi Clayton Thyne de la Univesitatea din Kentucky. Din total, 37% dintre loviturile de stat au avut loc în Africa, 32% în America de Sud. Mijlocul anilor '60 şi '70, precum şi începutul anilor '90 au fost perioade de vârf; după 2010 puţine lovituri de stat au mai avut loc – în Maldive şi Mali în 2012, în Egipt în 2013, în Thailanda în 2014 precum şi actuala încercare din Turcia fiind cele mai notabile.

O explicaţie penru rărirea loviturilor de stat este creşterea generală a nivelului de trai în lume; economiştii spun că dublarea venitului cetăţeanului creşte probabilitatea eşecului unei lovituri de stat cu 27%.

În acelaşi timp fiecare procent suplimentar de creştere economică reduce posibilitatea declanşării unei lovituri de stat cu 4,4%. Economia Turciei a suferit o încetinire, de la o creştere a PIB de aproape 9% în 2011 la creşteri de 2-4% în anii următori, în timp de PIB/cp de locuitor a scăzut de la 10.300 de dolari în 2011 la 9.221 în 2015.

În literatura dedicată loviturilor de stat de referinţă este "Coup d’Etat: A Practical Handbook", scrisă în 1968 de istoricul Edward Luttwak, carte care la aproape 50 de ani de la apariţie se vinde încă, bine, pe Amazon (în paranteză fie spus, cartea oferă motivele pentru care lovitura din Turcia a eşuat – organizatorii au "respectat" unele "sfaturi", cum sunt controlul unor entităţi media sau al traficului, dar au ignorat cea mai potrivită oră de declanşare a loviturii (noaptea târziu, când majoriatea cetăţenilor dorm) sau capturarea liderilor-cheie ai statului.

Ediţia cartonată a cărţii, care costă peste 77 de dolari, oferă şi alte sfaturi celor care vor să pună la cale o lovitură de stat. Cartea este printre puţinele lucrări care au studiat fenomenul loviturilor de stat şi efectele acestora.

Economia loviturilor de stat a fost studiată de Erik Meyersson de la Stockholm School of Economics, care a cercetat datele centralizate de Powell şi Thyne şi a evidenţiat faptul că loviturile de stat care au reuşit în state democratice au dus la pierderi de PIB per capita de 1 – 1,3% pe an în următorul deceniu. PIB per capita cunoaşte de regulă o uşoară revenire între al 11 – lea şi al 13-lea an după lovitură, după care se revine la scădere.

Loviturile de stat din regimurile autoritare în shimb par a avea succes, din punct de vedere economic, primul deceniu de după fiind de creştere economică, chiar dacă nu foarte accentuată.

Unii analişti spun,de exemplu, că miracolul economic din Chile, în prezent cea mai prosperă economie din America de Sud, nu ar fi fost posibil fără lovitura militară de stat din 1973, care l-a înlăturat pe Salvador Allende şi a înlesnit apariţia unui program economic bazat pe principii liberale, privatizare şi restrângerea unor drepturi sindicale.

La fel, boomul economic din Turcia din anii 80 a fost posibil după lovitura din 1980, care a dus la liberalizarea economiei. Sigur, datele pot fi înşelătoare, pentru că în general rezultatele economice post-lovitură se situează sub estimări şi aşteptări, iar Meyersson spune că loviturile de stat care reuşesc să înlăture regimuri autoritare duc la creşteri economice firave, singurul beneficiar fiind liderul loviturii, a cărui avere creşte în mod considerabil.

Meyersson spune că în general loviturile de stat tind să oprească reformele economice, duc mereu la o creştere a îndatorării statului, la o deteriorare a poziţiilor financiare şi cresc posibilitatea apariţiei crizelor economice majore. Loviturile de stat mai înseamnă, de regulă, şi o reducere a cheltuielilor sociale, precum şi o reducere a coletării taxelor şi impozitelor.

În cazul Turciei, orice estimare a evoluţiilor viitoare începe cu eticheta aplicată regimului Erdogan, apreciază The Economist, adică dacă vorbim de o democraţie sau de o autocraţie. Paradoxal, Turcia pare a le avea pe amândouă – Erdogan este un lider ales în mod democratic, care s-a preocupat mult timp de bunăstarea cetăţenilor săi, dar care a alunecat în ultima perioadă spre o conducere autoritară.

Această ambivalenţă face destul de greu de anticipat o direcţie pentru economia Turciei. Autorităţile au anunţat că lovitura de stat a costat economia Turciei aproape 90 de miliarde de euro, din turism (circa un milion de persoane au renunţat la vacanţe), schimburi comerciale eşuate dar şi din pagubele produse de lupte.

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici