COMENTARIU Adrian Onciu: Strategia CSAT şi rolul determinant al medicilor în exacerbarea efectelor pandemiei Covid-19

4727 afişări
Imaginea articolului COMENTARIU Adrian Onciu: Strategia CSAT şi rolul determinant al medicilor în exacerbarea efectelor pandemiei Covid-19

Dacă la fotbal şi politică ne pricepem cu toţii, inclusiv la situaţia din Belarus, atunci când vorbim despre sănătatea publică lucrurile devin al naibii de complicate.

Atât de complicate încât însuşi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a analizat problema în cadrul Strategiei Naţionale pentru perioada 2020-2024, pusă pe tapet cu prilejul şedinţei din 27 mai a.c. Adică în plină pandemie.  ”Siguranţa cetăţeanului este un element cheie al abordării, statul având datoria de a identifica strategii sectoriale eficiente de protejare a sa. Pe cale de consecinţă, gestionarea securităţii presupune şi participarea societăţii civile”, spune comunicatul CSAT într-un limbaj de lemn specific Academiei Naţionale de Informaţii.

Prin ”participarea societăţii civile” s-ar putea înţelege că noi, civilii, punem mâna pe arme, dezinfectaţi şi combinezoane pentru a lupta cu duşmanii ţării – în cazul de faţă inconştienţii care ne infectează zi de zi cu Covid-19. Militarii din CSAT, inclusiv directorii SRI şi SIE, ştiu foarte bine cum se traduce sintagma. Colaboratorii civili din ţară şi de peste hotare au obligaţia patriotică, sine-qua-non, de a pune umărul în războiul cu pandemia.

De a face tot ce le stă în puteri pentru a contribui la rezolvarea acestei grave probleme de securitate naţională.
Să ne amintim că doar cu cinci zile înainte de declararea stării de urgenţă şeful CSAT, Klaus Iohannis, încă se gândea la alegeri anticipate. Lua în derâdere ”ştirile alarmiste” despre noul coronavirus şi îndemna jurnaliştii la multă reţinere în promovarea Apocalipsei. Apoi cineva l-a tras de mânecă. C-o fi fost vorba despre femeia de serviciu, bucătarul-şef sau unul dintre generalii de serviciu pe unitate, asta are mult prea puţină importanţă. Respectivul i-a arătat tabloul complet, pe care preşedintele statului nu-l vedea fix din pricina anticipatelor.

Pentru că Iohannis are competenţe doar în probleme de fizică (contra cost), tenis, ciclism sau schi, înalţii ofiţeri responsabili cu probleme de securitate naţională au convocat repede Grupul de Reflecţie Strategică sub îndrumarea căruia a început să funcţioneze, cu motoarele turate la maxim, mult mai cunoscutul Grup de Comunicare Strategică dirijat de Raed Arafat. Este încă neclar câţi dintre membrii GCS sunt militari şi câţi civili. Dar după cum se exprimă liber ministrul Nelu Tătaru civilii par a fi mai degrabă ultraminoritari (şi oricum fără putere de decizie).

Înspăimântarea populaţiei prin exacerbarea efectelor pandemiei a fost principalul obiectiv în cadrul războiului informaţional declanşat sub coordonarea generalilor-Covid. Armata a ieşit pe marile bulevarde. Toate resursele SRI şi SIE s-au concentrat pentru atingerea scopului. Spre exemplu agenţii SRI au primit interdicţia de a părăsi localitatea de domiciliu şi au intrat în alertă de gradul 4. Colaboratorii benevoli sau plătiţi ai serviciului s-au trezit peste noapte cu instrucţiuni clare de combatere a ”duşmanului”. Teroristul numărul 1 al planetei nu doar că umbla liber pe străzi, dar mai era şi ajutat de populaţia debusolată, încă insuficient terifiată de ştirile cu camioane pline de morţi.

Mass-media ”civilă” a intrat în horă fără să crâcnească. Dacă unele instituţii de presă (foarte puţine, ce-i drept) au mimat echidistanţa, celelalte şi-au trântit sigla SRI direct pe frontispiciu. Au îmbrăţişat strategia CSAT de luptă anti-Covid cu viteza luminii. Au executat ordinul fără să-şi pună întrebări şi standarde minime de etică profesională. Linşajele mediatice s-au ţinut lanţ, începând cu Garcea de la Vacanţa Mare şi terminând (sau nu?) cu regizorul Cristi Puiu. Duşmanii poporului, vânduţi puterilor străine, adevărate ameninţări la securitatea naţională (wow!), au fost bătuţi cu pietre în piaţa publică.  

Sigur că influenţa mass-media asupra populaţiei ar fi rămas nesemnificativă fără cei doi piloni de bază: 1. Aşa-zişii specialişti ai sistemului sanitar şi 2. Jurnalul funebru de la ora 13, cu morţi, răniţi şi dispăruţi.

Şi aici revenim la rolul decisiv al medicilor ca să vedem cum s-au poziţionat aceştia. Unii dintre ei încă stau la cutie. Află de la televizor despre evoluţia pandemiei. Îşi încasează liniştiţi lefurile de mii de euro şi se feresc să comenteze pro sau contra. Alţii ne îndeamnă să privim cu mari rezerve circul pus în scenă de politicieni şi mass-media. Drept urmare se trezesc puşi la zid, executaţi fără drept de apel de mass-media obedientă. Cazul profesorului Vasile Astărăstoae este de notorietate. În fine, o altă categorie de medici s-a înhămat trup şi suflet la campania guvernamentală de panicare a cetăţenilor. La strategia dictată de CSAT.

Ultimii fac parte, în general, din ramura militarizată a sistemului medical. Colaboratori civili ai SRI şi SIE. Sistemul i-a cooptat după metoda ştiută a vechiului regim, sub umbrela unor misiuni cu iz patrioc, reciproc avantajoase. Lucru absolut normal într-o democraţie. Dacă medicii nu deţin informaţii sensibile, extrem de valoroase, atunci cine? Iar dacă SRI şi SIE nu te pot ajuta să urci mai repede în carieră, să arzi nişte etape, să scapi repede de dosarul de malpraxis, să primeşti Ordinul Naţional Serviciul Credincios într-un cadru restrâns, cu şampanie Moët - atunci cine?
În ultimii ani mulţi dintre medicii colaboratori au emigrat. Unii au trecut de la SRI la SIE. Au schimbat ofiţerul de legătură şi s-au trezit peste noapte avansaţi. Altă diurnă, alte avantaje.

Cei mai aprigi promotori ai strategiei CSAT fac parte din categoria menţionată. Sub pretextul grijii deosebite pentru sănătatea cetăţenilor aceştia postează pe Facebook studii clinice, fotografii cu bolnavi pe jumătate morţi, acordă interviuri pe un ton apocaliptic, îi somează pe colegii de breaslă să ia atitudine şi nu se sfiesc să intervină în orice polemică: ”Ascultaţi-i pe specialişti, ei ştiu ce vorbesc!”, ”Medicii ăia nu sunt epidemiologi. Iar dacă sunt, nu au studiat suficient”, ”Terminaţi cu prostiile, nu fiţi criminali!”, ”Românii sunt indisciplinaţi, noi nu ne comparăm cu alţii”, ”Vă aşteptăm la ATI, eventual fără mască” ş.a.m.d.

Îi recunoşti uşor şi după cât de frecvent apar în mass-media în calitate de eroi. Ăsta-i rolul lor, foarte bine determinat. Îl joacă uneori credibil, alteori extrem de prost. Iar când le spui despre alţi specialişti, inclusiv epidemiologi mai puţin dedicaţi strategiei CSAT, prima reacţie este să-i desconsidere, să-i descalifice fie din punct de vedere profesional, fie uman.

Fiecare dintre noi am avut experienţe cu sistemul sanitar. Unele de-a dreptul dramatice. Realitatea este că medicii nu sunt nici mai buni, nici mai răi decât societatea din care provin. Avem profesionişti (din ce în ce mai puţini, pare-se), dar şi hahalere, indivizi care trăiesc un sentiment de satisfacţie profundă atunci când îţi spun, foarte direct şi cu un aer superior, ”Marş acasă, băi! Eşti mort! Aşa-ţi trebuie dacă n-ai fost atent!”, deşi diagnosticul fatal e departe de a fi confirmat.

Iar când vezi atâtea opinii (şi studii) care se bat cap în cap, inevitabil îţi pui întrebarea: de ce i-aş credita pe unii, şi nu pe ceilalţi? De ce suntem obligaţi să urmăm orbeşte sfaturile imunologului american Anthony Fauci sau ale specialiştilor OMS, şi nu pe cele ale profesorului Karin Mölling din Germania, ori ale medicului Yoram Lass, fost Director General în cadrul Ministerului Sănătăţii din Israel. Sau a altor specialişti complet ignoraţi de mass-media.

Un profesor la Universitatea de Medicină şi Farmacie îmi mărturisea că mulţi dintre viitorii medici seamănă mai degrabă cu absolvenţii de la Spiru Haret care trec pe la facultate doar la înscriere şi la festivitatea de absolvire, ca să-şi ridice diploma. Să sperăm că nu vom fi obligaţi să le urmăm sfaturile pas cu pas atunci când ne vor lovi următoarele pandemii.

p.s. 1. Jurnalul funebru de la ora 13, cu morţi, răniţi şi dispăruţi continuă să bage spaima în populaţie. La fel încercările medicilor colaboratori SRI-SIE de a arăta că suntem în faţa unui dezastru. Mai are rost să ne întrebăm de ce populaţia crede că ni se pregăteşte dictatura sanitară?
p.s. 2 Despre ce s-ar ascunde în spatele strategiei CSAT de luptă cu pandemia am punctat într-un material mai vechi, ”Cine, cum şi de ce a transformat Covid-19 dintr-un virus relativ periculos în sfârşitul lumii”. Îl găsiţi în arhiva Mediafax. Ceea ce surprinde este neputinţa oamenilor din sistem de a dezvălui întreaga mascaradă. Frica le-a intrat până în măduva oaselor.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici