EXCLUSIV   INTERVIU Un an de la explozia din portul Beirut. Despre situaţia socio-politică din Liban, cu analistul de politică externă, Răzvan Munteanu

  • Pe 4 august 2020 avea loc o explozivă masivă în portul din Beirut.
  • 2.750 de tone de nitrat de amoniu au fost ţinute impropriu într-un depozit din port, timp de 6 ani. Iar pe 4 august 2020, au luat foc, nu se ştie cum, cauzând o explozie de proporţii.
  • Oraşul a fost distrus, 200 de persoane au murit iar 6.000 au fost rănite.
  • Pe lângă pierderile de vieţi omeneşti, se adaugă şi cele financiare: distrugeri în valoare de miliarde de dolari.
  • Un dezastru care i-a încremenit pe oameni, dar nu şi pe oligarhii corupţi, avizi de putere, ce se opun oricărei reforme politice şi economice a ţării.
1712 afișări
Imaginea articolului INTERVIU Un an de la explozia din portul Beirut. Despre situaţia socio-politică din Liban, cu analistul de politică externă, Răzvan Munteanu
Un an mai târziu de la explozia din portul Beirut, criza politică s-a adâncit iar Liban se afla în colaps economic. Niciun vinovat nu a fost prezentat instanţei de judecată după dezastrul din port
 
Analistul de politică externă, Răzvan Munteanu, a prezentat, pentru MEDIAFAX, principalele probleme cu care se confruntă ţara şi motivele pentru care explozia de pe 4 august 2020 a adâncit criza politică din ţară.
 

Care este situaţia politică din Liban?

Răzvan Munteanu: Liban se află în criză politică după ce fostul premier Hassan Diab a demisionat în august 2020, în urma unei explozii din portul Beirut care a ucis 200 de persoane. Din acel moment, preşedintele Michel Aoun l-a desemnat pe liderul sunnit Saad Harriri să formeze un nou executiv, timp în care guvernul interimar, format în mare măsură din persoanele aflate în cabinetul Diab nu a reuşit să stabilizeze economia naţională. Conform Constituţiei libaneze, atât premierul desemnat cât şi preşedintele trebuie să semneze decretul privind constituirea noului executiv, însă Aoun şi Harriri n-au ajuns la un consens în tot acest timp, ultima negociere oficială având loc în data de 15 iulie, anul acesta.

Presa internaţională vorbeşte despre o criză economică în Liban... Care este situaţia? Cu ce se confruntă cetăţenii?

Aoun, de altfel un apropiat Iranului, controlează cel mai mare bloc parlamentar iar poziţia sa faţă de Harriri este, deloc surprinzător, rezultatul unei lupte politice interne, care, coroborată cu pandemia a condus către cea mai puternică criză financiară din istoria ţării, o criză pe care, încă de anul trecut, Banca Mondială a catalogat-o ca una dintre cele mai grave începând cu jumătatea secolului XIX.

În acest context, 55% din totalul populaţiei a ajuns în pragul sărăciei, infrastructură critică a ţării este grav afectată, moneda naţională s-a devalorizat cu 90% (lucru început din toamna lui 2019), preţul alimentelor s-a triplat în timp ce proteste şi manifestaţii de stradă au loc periodic.

Care este rolul Hezbollah şi a Mişcării Amal în menţinerea crizei politice?

Asistăm, din nefericire, la un haos intern în ţara care cândva era privită ca perla Orientului Mijlociu, dar lucrurile nu sunt deloc întâmplătoare. Un rol cheie îl au Mişcarea Amal şi, în special, Hezbollah, cele două grupări şiite fiind influenţate la rândul lor de către Teheran. Hezbollah are tot interesul de a menţine criza internă, cel puţin până când negocierile dintre SUA şi Iran privind acordul nuclear vor fi încheiate, sperând astfel că diplomaţia iraniană va reuşi să sporească  capacitatea de influenţă a Teheranului în regiune. Astfel, grupările pro iraniene din Liban ar putea obţine portofolii strategice importante, precum cel al Finanţelor şi nu numai. Sigur, creşterea influenţei politice a Hezbollah în Liban,  teritoriu al influenţei  occidentale, israeliene, iraniene dar şi saudite, nu ar face decât să conducă către creşterea tensiunilor geopolitice.

Cum a decurs lupta dintre Harriri şi Aoun?

 Pe durata negocierilor, Arabia Saudită a făcut presiuni constante ca Hezbollah să nu obţină portofolii strategice. Acesta este şi motivul pentru care Harriri a încercat formarea unui guvern cu precădere tehnocrat, însă preşedintele Aoun s-a opus, dorind ca executivul să fie alcătuit într-o proporţie de o treime din apropiaţii săi, ceea ce i-ar fi oferit dreptul de veto asupra oricărei decizii guvernamentale.

Pe acest fond, Saad Harriri a demisionat iar Aoun l-a desemnat în data de 26 iulie pe miliardarul Najib Mikati pentru a forma guvernul. Acesta a mai fost de două ori premier, în perioada 2005-2011, şi se bucură de un sprijin ridicat în rândul grupărilor parlamentare, inclusiv în ceea ce priveşte Hezbollah. Cu toate acestea, declaraţiile politice venite din partea Hezbollah nu au fost întotdeauna validate şi prin fapte. Propunerea lui Mikati a fost agreată şi de Arabia Saudită, SUA, Franţa sau Uniunea Europeană.

Da sau ba pentru un nou guvern? Pe când reformarea statului? Cum funcţionează relaţiile de putere şi în interesul cui?

Munteanu: Chiar dacă Mikati va reuşi să formeze un nou guvern, ar fi dificil să credem că va reforma Libanul, ci foarte probabil va păstra actualul status quo intern, satisfăcând interesele actorilor politici, menţinând totodată flagelul corupţiei. Mikati însăşi, prin imensul său imperiu financiar, este văzut ca un produs al corupţiei endemice din Liban. În 2019 a fost acuzat că a profitat în mod ilegal de împrumuturi din partea Băncii Centrale libaneze, însă dosarul său nu a fost înaintat instanţelor de judecată.

Suntem, iată, la un an distanţă de la evenimentul tragic care a avut loc în portul libanez, iar investigaţia a stagnat. Criza generalizată din Liban arată că ţara a atins cel mai mare nivel al tensiunilor sociale şi politice de la sfârşitul războiului civil, iar actualele elite vor dori mai degrabă menţinerea controlului asupra unui stat eşuat decât implementarea unor reforme care să conducă către pierderea propriilor privilegii.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici