Ilie Bolojan, despre discuțiile de la Bruxelles: Am convenit ca România să închidă anul acesta cu un deficit de 8,4% din PIB / Guvernul prezintă vineri rectificarea de buget
Premierul este dispus să analizeze varianta reformei administrației fără concedieri
Întrebat, miercuri, despre părerea sa privind varianta PSD de reformă a administrației locale fără concedieri, ci doar prin reducerea salariilor și a cheltuielilor curente, prim-ministrul Ilie Bolojan a explicat principiile care stau la baza oricărei reforme structurale.
„Indiferent ce variantă de reduceri am luat în calcul, reducerile care sunt, într-adevăr, făcute pe termen lung, reducerile care sunt luate în orice fel de calcul, sunt reducerile structurale. Asta înseamnă că trebuie reduse componente care, într-adevăr, sunt constante, sunt greu de redus. Și, într-adevăr, există două posibilități aici. S-au redus salarii, sau s-au redus personal”, a declarat Bolojan.
Premierul a precizat că celelalte tipuri de reduceri nu sunt sustenabile
„Celelalte cheltuieli care pot fi reduse, v-am spus, sunt aspecte temporare, care pot să revină imediat și nici într-o reformă, nici într-un calcul pe termen lung, n-au fost luate ca elemente de bază, doar ca elemente secundare”.
Întrebat dacă ar fi de acord să nu fie concediați oamenii, Bolojan a spus că este de acord să găsească orice formulă și să se facă economii. „Nu mai există bani, dar există solicitări pentru investiții, pentru alte proiecte. Și trebuie înțeles că, dacă vrem să existe posibilitatea să alocăm acești bani, trebuie să reducem de undeva, pentru că nu mai putem continua cu acest împrumut”, a mai precizat prim-ministrul.
„Va fi doar o problemă de timp până am intra în colaps, pentru că dobânzile, gândiți-vă că dobânzile, anul acesta, depășesc 10 miliarde de euro, aproape 11 miliarde de euro. Am mai explicat, este valoarea autostrăzii dinspre Moldova. Vă rog să înțelegeți că doar, în fiecare an, numai din dobânzi, nu vedem autostrată”, avertizează Bolojan.
Bolojan a ilustrat costul de oportunitate al dobânzilor
„Gândiți-vă ce ar însemna că, în 3-4 ani de zile, acești bani din dobânzi să se vadă în infrastructura României. Nu ne-a mai recunoaștet țara. Și atunci, înțelegem ce pierderi enorme sunt, când această datorie a României crește accelerat, te duce, practic, la o sufocare”.
Bolojan, despre protestul angajaților din Guvern: Nu mi se pare normal
Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri că nu a solicitat întocmirea unei liste cu angajații Cancelariei premierului prezenți la protest. El spune însă că „dacă participi la alte activități în afară de cele de muncă și să fii și pontat și salarizat, nu este corect”.
Sindicatul funcționarilor publici a acuzat acest demers drept o tentativă de intimidare.
„Știu doar că l-am întrebat pe domnul ministru Pîslaru, când a fost mitingul angajaților Ministerului Fondurilor Europene, dacă sunt liberi sau dacă sunt plătiți în ziua respectivă și l-am rugat să verifice”, a afirmat Bolojan.
Guvernul pregătește un pachet amplu de reforme în Administrație și Economie. Ce schimbări ar putea aduce
Ilie Bolojan a declarat miercuri că pachetul de reforme în administrația publică, care include reducerea aparatului central, interzicerea cumulului pensie-salariu și măsuri pentru dezvoltarea sectorului energetic, este prea complex pentru a fi adoptat altfel decât prin asumarea Guvernului.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat miercuri, la Palatul Victoria, că Guvernul pregătește un pachet amplu de reforme administrative și economice, menit să eficientizeze administrația și să sprijine dezvoltarea economică.
Bolojan: S-a făcut o fuziune între Mediu și Arii Protejate. Adunate aveau 1700 de angajați, după 2000
Premierul Ilie Bolojan a vorbit miercuri, într-o conferință de presă, despre o fuziune între două agenții de stat, în urma căreia au rezultat mai multe posturi decât inițial: „Asta înseamnă să nu tratezi lucrurile serios. De asemenea fuziuni și comasări uneori te lipsești”.
Premierul a spus că impactul pe anul acesta al măsurilor fiscal-bugetare este de 0,6-0,7% din PIB, „pentru că lunile pentru care s-au aplicat măsurile sunt puține, iar gândiți-vă că din pachetul 2, în condițiile în care Curtea Constituțională a amânat decizia la începutul lunii octombrie, din nou va mai fi practic o amânare cu o lună de zile, presupunând că aceste pachete rămân în picioare, alături de cel care a fost validat astăzi și care, practic, pune o presiune pe cele trei autorități de reglementare să-și reducă salariile care depășiseră nivelul rezonabil, să își reducă personalul și, în general, să fie mult mai eficiente cu banul public. Deci, ținta este stabilită corect”.
Bolojan, despre banii pentru partide: Toată lumea trebuie să fie parte la acest efort național
Premierul Ilie Bolojan a declarat că susține reducerea subvențiilor pentru partidele politice, odată cu rectificarea bugetară ce urmează să fie adoptată în aceste zile.
„Din punctul meu de vedere, toată lumea trebuie să fie parte la acest efort național, inclusiv partidele politice. Și dacă se propune, de exemplu, o reducere de 10% a posturilor în administrație, cel puțin în cea locală, nu văd de ce acest procent nu s-ar aplica și partidelor politice. Sunt convins că nu ar fi o catastrofă”, a spus premierul.
Întrebat dacă tăierea subvențiilor va fi inclusă în rectificarea bugetară, Bolojan a precizat că decizia va fi clarificată odată cu publicarea proiectului oficial: „Veți vedea datele în propunerea care va fi publicată cel mai târziu vineri”.
Bolojan, despre pensionarea timpurie: Nu mai este sănătos și suportabil
Întrebat despre sustenabilitatea sistemului de pensii din România și necesitatea unei eventuale majorări a vârstei de pensionare în contextul deficitului mare cu care se confruntă acest sistem, prim-ministrul Ilie Bolojan a spus că „este nevoie să avem mai mulți oameni în economia reală. Una din problemele mari pe care le are România este că veniturile pe care le colectăm la bugetul de stat nu sunt colectate decât de la oamenii care lucrează în România. Aceasta este realitatea”. declarat Bolojan.
Premierul a subliniat situația precară a forței de muncă active din România
„Suntem pe penultimul loc în Europa la număr de cetățeni din populația activă a României implicați în economie. Gândiți-vă că între 55 și 64 de ani doar 53% din români lucrează. Ceilalți sau prin diferite excepții au ieșit în pensie sau nu lucrează, sau unii sunt plecați în străinătate, dar nu sunt implicați în economia directă a României”.
„Nu vârsta standard trebuie astăzi crescută în România, pentru că noi avem foarte multe excepții și sute de mii de români ies la pensie la o vârstă reală care este mult sub 60 de ani”, a precizat Bolojan.
În schimb, premierul propune eliminarea excepțiilor. „Trebuie să reducem excepțiile legate de pensionările anticipate și să creștem vârsta de pensionare pentru aceste categorii cât mai aproape de vârsta standard. Nu mai putem să ne pensionăm oamenii la 48, 49, 50 de ani în niciun domeniu, pentru că nu este sănătos și nu mai este suportabil și este și nedrept pentru toți cetățenii care lucrează până la 65 de ani”.
Când se reduce inflația?
Premierul Ilie Bolojan spune că în primele luni ale anului viitor ar trebui să înceapă reducerea inflației.
Bolojan a spus, miercuri, în conferință de presă, că economia românească este interconectată cu o economie europeană.
„Cea mai mare parte din exporturile românești sunt legate de ceea ce se întâmplă în țările europene”, spune Bolojan.
Astfel, el estimează că România nu va avea recesiune anul viitor și chiar că va începe să se reducă inflația.
„Estimez că nu ar trebui să avem o recesiune anul următor. Creșterea inflației trebuie să se încetinească și să înceapă din primele luni ale anului viitor reducerea inflației”, mai spune Bolojan.
Bolojan: Așteptăm deciziile CCR la noul termen, am încredere că proiectele respectă prevederile
Premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul așteaptă deciziile CCR cu privire la proiectele pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea și că are încredere că acestea vor fi declarate constituționale.
„În mod evident, și aceasta este așteptarea mea pentru că guvernul a întocmit aceste proiecte căutând să respecte toate rigorile constituționale, așteptăm decizia Curții Constituționale la noul termen pentru proiectele amânate, având însă încredere că datorită acestei respectări proiectele respectă prevederele constituționale, dar Curtea sigur se va pronunța așa cum consideră de cuviință”, a declarat Ilie Bolojan.
Întrebat dacă își dă demisia în cazul în care proiectele vor fi declarate neconstituționale, premierul a spus că nu la asta se gândește, ci la măsurile care trebuie luate în perioada următoare, „cum să ieșim cu țara noastră la liman, cum să ne dezvoltăm, iar stabilitatea politică joacă un rol important în acest lucru”.
„Eu am spus și continuu să spun că voi rămâne în această funcție atât cât voi putea face ceva relevant. Dacă voi lua vreodată decizia să demisionez, vă voi anunța eu, nu e nevoie ca la fiecare întâlnire să îmi adresați aceeași întrebare”, a adăugat premierul.
Bolojan, despre reforma administrativă: o reducere în procente a cheltuielilor ar nedreptăți pe unii
Despre reforma administrativă, Bolojan spune că este „un pachet foarte important care face administrația mai eficientă, crește capacitatea ei de a-și face datoria de a deveni mult mai responsabilă și pentru a fi un factor de dezvoltare în cât mai multe autorități, sprijină decentralizarea și autonomia locală”.
„Fără a face o administrație mai eficientă, deci fără reducerea de cheltuieli, această reformă este incompletă. Și atunci, subiectul a fost partea de reducere de cheltuieli și în aceste zile s-au discutat diferite soluții care țin de cheltuiele pe administrație. Avem două tipuri de cheltuieli. Cheltuiele structurale care se fac an de an și cei 130.000 de angajați din administrație, din aparatele proprii sub linie, pentru că mai sunt în alte structuri de asistență socială, direcțiile pentru protecția copiului și așa mai departe, indiferent dacă au norma încărcată, dacă lucrează sau nu lucrează, dacă sunt foarte buni profesioniști sau sunt mai puțini profesioniști, salariile lună de lună și cheltuielile trebuie asigurate și aceasta este o cheltuială structurală. Și reducerea acestei cheltuieli este vitală pentru a avea o administrație mai eficientă, pentru a corecta nedreptățile, pentru că așa cum am mai prezentat, dacă s-ar aplica o reducere de câteva procente, 5%, 10%, 15%, ca să dau niște cifre, la 10% ar însemna 13.000 de posturi din aparatele proprii”, spune Bolojan.
Acesta afirmă că a constatat că sunt primării sau consilii județene care au grijă de câți angajați au, care și-au administrat mai bine banii și care nu trebuie să facă în niciuna din ipoteze nicio reducere.
Bolojan: România va avea listă de proiecte pentru apărare până la jumătatea lui octombrie
Ilie Bolojan a anunțat miercuri că România va finaliza până la jumătatea lunii octombrie prima listă de proiecte pentru Planul Național de Apărare, parte a programului european SAFE, care asigură finanțare avantajoasă pentru apărare, reducerea deficitului și investiți în infrastructura de transport.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că România va transmite Comisiei Europene, până la sfârșitul lunii noiembrie, propunerile de proiecte incluse în Planul Național de Apărare. Acestea vor fi discutate și avizate în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și negociate cu oficialii europeni pentru a primi aprobarea finală.
Bolojan, despre plafonarea prețurilor la alimentele de bază: Am fost deschis la argumente
„Am luat decizia să continuăm plafonarea adaosului comercial la produsele alimentare și în ședința de guvern de mâine acest proiect va fi pe ordinea de zi și se va prelungi cu șase luni de zile. Acest lucru s-a făcut atât pe baza discuțiilor din coaliție, dar și pe baza discuțiilor cu rețelele de magazine și cu producătorii. Deși s-a încercat-o portretizarea mea ca un om inflexibil, așa cum se vede și în acest aspect am fost deschis la argumente, dar deciziile trebuie întotdeauna luate nu pe baze populiste, ci pe baza unor analize serioase. Consider că intervențiile în piață nu sunt, pe fond, soluția pentru o scădere reală a prețurilor”, spune Ilie Bolojan.
Acesta a precizat că soluția pe termen lung o reprezintă creșterea producției și a procesării produselor agroalimentare, prin sprijinirea producătorilor locali competitivi și prin programe care să le permită să-și extindă sau să-și diversifice activitatea.
Bolojan: Am convenit ca România să închidă anul acesta cu un deficit de 8,4% din PIB
În baza discuțiilor avute între echipele tehnice ale Ministerului de Finanțe și cele ale Comisiei Europene, s-a convenit un deficit cu care România să închidă anul acesta de 8,4% din PIB, a spus, miercuri, premierul Ilie Bolojan, care preconizează o țintă de puțin peste 6% pentru anul viitor.
„Asta înseamnă un deficit de aproximativ 159 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproape 32 de miliarde de euro. Asta înseamnă că efectele scontate ale pachetelor care au fost adoptate să fie anul acesta de aproximativ 0,6-0,7% din PIB. Asta pentru că anul acesta efectele sunt doar pe ultimele 3-4 luni de zile și deci prin anualizare se diminează foarte mult. Iar anul viitor efectele măsurilor ar fi de peste 2,5% din PIB, ceea ce ar însemna că dacă anul acesta respectăm această țintă de deficit, anul viitor am putea să ne apropiem de o țintă de peste 6%, puțin peste 6% din PIB și în felul acesta să intrăm într-o traiectorie normală în care cheltuielile primare să scadă în mod constant”, a spus Bolojan.
Anul acesta ținta este să nu depășească o valoare de 2,8%, potrivit premierului.
Principala influență acestei rectificări de buget și acestui deficit de 8,4% este creșterea costului legată de dobândi
„Inițial s-a estimat un cost de puțin peste 40 de miliarde de lei. La o evaluare din această toamnă, costul va depăși 50 de miliarde. Deci acesta, să spunem, este principala influență legată de componenta de deficit. Ceea ce este important este că comisarul și echipa comisiei au înțeles măsurile care au fost luate de către România și importanța acestora, dar și situația dificilă bugetară în care ne găsim. Nu putem să considerăm că această înțelegere este un fapt împlinit, decât în condițiile în care vom respecta disciplina bugetară atât anul acesta cât și anul viitor, vom continua cu seriozitate reformele care trebuie să aibă în vedere scăderea cheltuielilor și un stat mai eficient și de asemenea să menținem o stabilitate politică”, a mai spus Bolojan.
Guvernul prezintă vineri rectificarea de buget
Șeful Guvernului spune că proiectul de rectificare bugetară va fi publicat cel târziu vineri dimineața în transparență decizională, în vederea consultării. Bolojan anunță că la începutul săptămânii viitoare, cel mai târziu marți, Guvernul ar urma să fie convocat într-o ședință extraordinară pentru aprobarea rectificării de buget, „în așa fel încât să asigurăm plățile curente, să completăm sumele necesare pe asistență socială și în alte domenii, inclusiv o ușoară suplimentare pe componenta de investiții”.
„Această rectificare de buget este una destul de tensionată, pentru că suntem puternic presați de zona de investiții. Așa cum știți, am supracontractat sume importante pe proiectele din fondurile europene”, a spus Bolojan.
El spune că României i-au fost alocate puțin peste 20 de miliarde de euro, granturi și împrumuturi, iar contractele semnate au fost de aproximativ 40 de miliarde de euro.
Bolojan: Mai avem de cheltuit peste 10 miliarde euro din fondurile PNRR
Într-o declarație făcută miercuri, prim-ministrul Ilie Bolojan a prezentat detalii importante despre structura bugetului și prioritățile de investiții ale guvernului său.
„Bugetul pe anul acesta prevede o pondere importantă a investițiilor de 149 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 7,8% din PIB. Cea mai importantă componentă pe care o mai avem de bifat este cea legată de fondurile din PNRR”, a spus Bolojan.
Potrivit șefului Executivului, în 2025 și 2026, „mai avem de cheltuit peste 10 miliarde de euro și este cea mai importantă componentă care ne va ocupa o bună parte din spațiul bugetar pentru investiții și concentrarea pe componenta de investiții este să absorbim acești bani”, a declarat Bolojan.