INTERVIU - Ambasadorul Belgiei la final de mandat: În Parlamentul României să se facă politică, nu bani - VIDEO - Mediafax

Video INTERVIU - Ambasadorul Belgiei la final de mandat: În Parlamentul României să se facă politică, nu bani - VIDEO

Ambasadorul Belgiei în România şi Republica Moldova, Philippe Beke, spune, într-un interviu acordat MEDIAFAX la finalul mandatului, că ”în Parlamentul României ar trebui să se facă politică, şi nu bani”. El vorbeşte şi despre problemele din administraţie, unde sunt ”multe persoane incompetente şi corupte”.

1560 afişări

Ambasadorul Belgiei în România şi Republica Moldova, Philippe Beke, vorbeşte, în interviul acordat MEDIAFAX, despre amploarea pe care a luat-o migraţia, dar şi despre administraţie, unde crede că sunt adevăratele probleme cu care se confruntă România.

Diplomatul consideră că în administraţia din România ”este prea multă numire politică”, ajungând directori ”persoane care nu au o diplomă şi care nu sunt capabile să ocupe astfel de funcţii”.

Philippe Beke mai spune că toate iniţiativele de până acum privind descentralizarea au eşuat şi că România nu are niciun motiv pentru care să nu poată reuşi să finalizeze acest proces.

De asemenea, diplomatul consideră că este necesară elaborarea cât mai rapidă a noii legislaţii privind licitaţiile publice, spunând că în administraţie ”sunt prea multe persoane incompetente şi corupte”.

Totodată, el spune că politicienii trebuie să îşi asume responsabilitatea, să nu mai insiste pe extinderea imunităţii, iar în Parlament ”să se facă politică, şi nu bani”.

Philippe Beke mai crede că România ar putea dezvolta şi investi foarte mult în turism, prin crearea unor pachete comune cu Bulgaria şi Serbia, pentru turiştii care vor să descopere mănăstirile din aceste ţări.

 

Prezentăm interviul acordat agenţiei MEDIAFAX de ambasadorul Philippe Beke:

Reporter: Care consideraţi că erau punctele slabe în relaţia dintre cele două ţări la preluarea mandatului?

P.B.: Când mi-am început mandatul în martie 2011 încă existau repercusiuni ale crizei financiare din 2008. România a suferit mai mult decât Belgia. Belgia a cunoscut o creştere negativă de 2,5% în 2009, în România era peste 7%. În 2010, Belgia avea din nou creştere pozitivă, în timp ce România a cunoscut un recul ale economiei. În 2011, economia şi-a revenit, în 2012, 2013, 2014 cifrele s-au menţinut. Am încercat să structurăm relaţia economică dintre ceste două state, creând Asociaţia de Afaceri Belgiano-Română - BEROBA, membră în Coaliţia pentru Dezvoltarea României din 2013. 

După încheierea negocierilor privind Capitolul 24 - Justiţie şi Afaceri Interne, din decembrie 2004 (privind aderarea la UE -n.r.), eu cred că răspunsul la întrebarea “Este această ţară pregătită să închidă capitolul? » este ”nu”, ca şi pentru Bulgaria, care a închis Capitolul în 2003. Aceste două ţări nu erau pregătite să închidă capitolele. Cum putem garanta apartenenţa în 2007 (aderarea României la Uniunea Europeană - n.r.) cu un capitol care nu era gata şi pe care voiam, cu toate acestea, să îl închidem? Aşa a fost pus în funcţiune Mecanismul de Cooperare şi de Verificare (MCV). Nu este o discriminare. Este un mod de a ajuta şi de a putea garanta intrarea în 2007 a celor două ţări. Când am venit aici, raportul MCV era încă negativ. Apoi, în 2012, preşedintele Băsescu a confirmat importanţa statului de drept şi necesitatea unei magistraturi independente, responsabile şi competente, structură care a câştigat respectul multor colegi de-ai mei în Uniunea Europeană. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie lucrează foarte bine, DNA şi DIICOT, de asemenea. Astăzi, România are două rapoarte MCV pozitive, care au dat încredere magistraturii să fie corectă, să lucreze cu colegii din străinătate în cadrul Schengen.

Am întâlnit destul de mulţi magistraţi pe teren şi i-am întrebat cum lucrează, dacă sunt mulţumiţi şi cum cred ei că Europa îşi poate îmbunătăţi spaţiul justiţiei. Este încă nevoie ca unii dintre ei să înţeleagă că practica jurisprudenţei nu este doar în mintea lor, este în mintea tuturor.

Este nevoie de autostrăzi pentru a se putea investi în România. Consider că în această ţară, mai ales în Transilvania, s-au înregistrat progrese în acest sens. Aşteptăm să se facă şi legăturile Piteşti-Sibiu, şi de ce nu, Comarnic-Braşov, Piteşti-Craiova.

Din păcate, este o problemă cu administraţia în această ţară, este prea multă numire politică, ceea ce înseamnă că nu vom putea avea niciodată o administraţie de calitate. Eu însumi sunt funcţionar şi pledez pentru un stat puternic, care să funcţioneze bine. Doresc ca toţi colegii mei din ţările Uniunii Europene să vrea să funcţioneze corespunzător, să aibă dorinţa de a fi în măsură să răspundă întrebărilor cetăţenilor şi cerinţelor societăţii. Cred că la acest nivel încă mai este de lucru. Înainte ca cineva să fie numit director, trebuie să aibă un statut, să treacă un examen. Nu este normal să numeşti director pe cineva care nu are o diplomă, care nu este capabil să ocupe o asemenea funcţie. Am descoperit această problemă aici în 2011 şi ea persistă şi astăzi. Sper, în egală măsură, că responsabiliţile vor fi cu adevărat asumate în vederea procesului de descentralizare, care era o problemă şi în 2011. Preşedintele Băsescu a avut o iniţiativă în acest sens, care nu a avut rezultat. Liviu Dragnea, când era în Guvern, a avut, de asemenea, o iniţiativă care nu a mai dat roade. În 2015, nimic nu a dat roade în cadrul obligaţiei europene de a organiza descentralizarea. Până şi Franţa, o ţară puternic centralizată, a organizat descentralizarea europeană, deci nu este niciun motiv pentru care România nu ar putea face acest lucru.

Reporter: Ce aţi reusit să îmbunătăţiţi şi în ce direcţii mai sunt lucruri de rezolvat?

P.B.: Am dezvoltat în comuna Slatina-Timiş din judeţul Caraş-Severin un centru medical unde cetăţenii plătesc o sumă infimă pe an pentru asistenţă medicală corespunzătoare şi unde s-au înscris 6.000 de persoane. În comuna Moldoviţa, aproape de Suceava, mai este un astfel de centru, iar altul este la Cluj. Mandatul meu s-a concentrat pe munca pe teren, în folosul societăţii civile. Trebuia stabilită o structurare a intereselor belgiene economice şi o analiză pe termen mai lung a posibilităţilor oferite de România şi de ţările din regiune. Cu ajutorul asociaţiei pe care am creat-o (Asociaţia Româno-Belgiană a Oamenilor de Afaceri-BEROBA - n.r.), am descentralizat mult activitatea companiilor belgiene, mai ales în Transilvania, unde avem multe societăţi. Am creat şi un newsletter de afaceri care are 1.500 de cititori din România şi Belgia. Economia socială este un element-cheie pentru a putea dezvolta această econimie non-urbană. Vrem să implementăm măsuri care să ajute comunele să îşi dezvolte diferite tipuri de microeconomie, produse bio. Trebuie ca primarii din sate să aibă ambiţia să îi atragă pe tineri, care pleacă, iar pentru cei care rămân nu există suficientă susţinere la nivel de societate.

Oamenii care plătesc taxe trebuie să ştie unde se duc aceşti bani. În Belgia, ca şi în ţările scandinave, contribuabilul primeşte informaţii despre unde au fost investiţi banii săi. Măsura direcţionării a 2% din impozitul pe venit pentru diferite cauze sociale este un exemplu că aceste măsuri se pot lua şi în România.

Reporter: Uniunea Europeană pare depăşită de valul de imigranţi cu care se confruntă. De ce credeţi că Belgia este unul dintre statele vizate de refugiaţi?

P.B.: Belgia se numără printre ţările în care se afişează o anumită generozitate. Noi am crezut mereu că libertatea într-o societate nu poate exista fără solidaritate şi responsabilitate. Acest principiu trebuie să se regăsească în întreaga Europă, pentru că avem de apărat şi o identitate europeană. Din punctul meu de vedere, problema valului de imigranţi ar fi trebuit pusă de mult timp pe masă în cazul Belgiei. Cred că trebuie să luăm măsurile care nu numai că implică responsabilitatea din partea unora, dar impun o solidaritate de primire a oamenilor, solidaritate care ar trebui să reprezinte o bogăţie a Europei. În acelaşi timp, Europa nu poate fi paradisul pentru toţi cei care nu îşi găsesc bunăstarea în afara ei. Prin urmare, trebuie să găsim alte soluţii şi nu este uşor să facem asta într-o lume care este în război în afara Europei: Ucraina, Siria, Libia.

Reporter: Consideraţi că această criză a imigranţilor poate afecta aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen?

P.B.: Vreau doar să spun: nu daţi prea multă importanţă acestui lucru! În discuţia despre criza generată de imigranţii care trec prin Grecia spre Germania şi Belgia, România şi Bulgaria nu sunt niciodată menţionate. Imigranţii nu vor risca să treacă pe acolo pentru că ştiu că este imposibil. Prin urmare, să nu creăm o problemă acolo unde există un punct forte! Putem spune “mulţumită României şi Bulgariei, care îşi protejează bine frontierele, nu există o problemă a tranzitului ilegal al refugiaţilor”.

Reporter: Care este nivelul actual al investiţiilor belgiene în România?

P.B.: Nivelul investiţiilor belgiene în România este unul bun. Înainte de cel de-al doilea război mondial, ocupam cel de-al treilea loc. În prezent, ocupăm poziţia a noua în clasamentul Foreign Direct Investment, iar când am ajuns eu în România eram pe locul 21. Avem investiţii foarte vizibile, cum ar fi lanţurile de magazine Mega Image şi altele mai puţin vizibile, în outsourcing, nearshoring, agricultură, logistică. Avem o companie la Salonta care a devenit cel mai mare producător de carton din ţară şi care acum exportă aproape jumătate din producţie în ţările din regiune. Avem foarte multe companii în Transilvania, unde economia este acum cea mai dinamică din toată ţara, în afară de Bucureşti.

Reporter: Care sunt problemele cu care se confruntă investitorii belgieni în România?

P.B.: Sunt probleme de ordin obiectiv, cum ar fi autostrăzile, unde putem doar să insistăm asupra acestei necesităţi. Conform sondajelor noastre, 80% dintre societăţile belgiene sunt mulţumite de investiţiile lor în România. O altă problemă a investitorilor belgieni în România este legată de modul de interpretare a TVA sau de procedurile de licitaţie publică, unde există încă multă corupţie.

Nu facem nicio promovare pentru a participa la licitaţii publice, pentru că România nu poate încă să ofere o satisfacţie suficientă că acest proces se derulează corect. Există încă multă corupţie în acest domeniu.

Trebuie ca noua legislaţie privind licitaţile publice să se elaboreze cât mai repede posibil. Coaliţia pentru Dezvoltarea României susţine acest proces. Ar trebuie să avem o anume satisfacţie să participăm, în calitate se societăţi, la licitaţii publice. Să participăm la licitaţii private, da, este clar că nu avem nicio obiecţie în acest sens. În cazul licitaţiilor publice, eu nu sunt convins să lucrez atât timp cât sunt prea multe persoane incompetente şi corupte în administraţie. Consider că nu este prea inteligent să lucrezi în cadrul acestor organisme, însă în spaţiul privat sunt multe lucruri pe care putem şi trebuie să le facem. Şi cred că trebuie să îi susţinem, să îi punem în valoare pe toţi cei care la nivelul administraţiei au demonstrat oricum că sunt de bună-credinţă. Eu fac asta în mod regulat, pentru oamenii care fac o treabă bună: îi felicit, le mulţumesc, pe unii îi decorez. Trebuie să ştim ca societate ce vrem cu adevărat.

Reporter: La final de mandat, cum aţi descrie România în câteva cuvinte?

P.B.: Nu mi-ar fi suficiente câteva cuvinte să descriu România. Singurul lucru pe care aş putea să îl spun este că nu m-am plictisit niciodată, pentru că sunt foarte multe locuri de văzut, oameni de cunoscut. Cred că turismul are un viitor frumos, mai ales dacă vom combina avantajele Bulgariei şi ale Serbiei, prin crearea unui pachet pentru turiştii care vor să descopere mănăstirile din aceste regiuni. Oferta turistică să conţină vizitarea bisericilor din Suceava, a mănăstirilor din munţii Stara Planina din Bulgaria şi a celor de lângă lacul Ohrid.

Cred că după ce sistemul de justiţie a cunoscut îmbunătăţiri, magistratura în ansamblul ei a înţeles că trebuie să meargă înainte. Sfera politică trebuie să îşi asume responsabilitatea, să nu insiste pe extinderea imunităţii, să se facă politică, şi nu bani atunci când se lucrează în Parlament. Şi cred că administraţia trebuie să fie respectuoasă legat de cetăţean - este vorba de o nouă pagină care trebuie deschisă.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici