Serviciile de informații au prea multă putere în România? Răspunsul lui Ilie Bolojan

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

Întrebat direct dacă serviciile de informații au prea multă putere în România, Bolojan a evitat un răspuns tranșant și a pus accent pe experiența sa instituțională și pe modul în care aceste relații funcționează în practică.

„În activitatea pe care am derulat-o, am avut, de cele mai multe ori, o colaborare bună, în sensul în care, atunci când soliciți anumite informații despre o zonă sau alta, poți primi informații care au o relevanță mai mare sau mai mică, depinde de la caz la caz. Dar eu, personal, am avut o colaborare civilizată.

Nu le-am cerut niciodată nimic în afara unei relații instituționale normale și nici nu m-am apropiat mai mult de zonele de informații decât s-ar cuveni, ca urmare a ocupării unui post sau altul. Aceste lucruri țin de o limită firească pe care trebuie să o respecte orice om aflat într-o funcție publică”, a declarat Bolojan la Digi FM.

Subiectul a fost contextualizat de jurnalist prin referire la suspiciunile persistente din spațiul public privind influența serviciilor în politică, presă sau mediul economic, însă premierul interimar a insistat că nu se pot face generalizări și că astfel de instituții trebuie privite prin prisma oamenilor care le compun.

Stockholm reduce transportul la 46 de euro din iulie / Bucureștiul are transport de 89 de euro și salarii de trei ori mai mici

De ce ar trebui (aproape) întotdeauna să privim partea bună a lucrurilor

„Să ne înțelegem bine: și serviciile de informații, ca și lumea politică, ca și instituțiile media sau orice companie, sunt formate din oameni. Unii sunt foarte performanți, unii mai puțin performanți, unii poate mediocri, ca performanță. Depinde de instituție și de oameni, dar nu poți să dai o notă generală. Ar fi o greșeală să judecăm o întreagă structură doar prin percepții sau prin cazuri izolate, fără să ținem cont de complexitatea acestor sisteme.

În orice caz, cu cât oamenii din politică își derulează mandatul cât mai corect posibil, cu cât generează mai puține vulnerabilități, din toate punctele de vedere, cu cât acțiunea publică este, într-adevăr, în interesul țării, cu atât discuțiile legate de influențe absconse nu își mai au fundamentul. În momentul în care există transparență și corectitudine, aceste suspiciuni se diminuează în mod natural, fără să fie nevoie de explicații suplimentare”, a afirmat acesta.

Fenomenul manipulării din mediul online și atacurile hibride

Discuția a fost extinsă și asupra fenomenului manipulării din mediul online și al atacurilor hibride, pe care premierul interimar le consideră o vulnerabilitate reală, mai ales în contextul nivelului scăzut de încredere publică.

„Este o problemă de securitate națională felul în care nu știm să ne apărăm de atacurile hibride ale unor actori externi. Totdeauna aici cred că este spațiu de mai bine, pentru că este greu să te lupți uneori cu algoritmi și cu sisteme care sunt foarte bine organizate. Dar eu văd și o problemă de fond, care ține de modul în care funcționează societatea noastră și de încrederea dintre cetățeni și stat”, a menționat șeful interimar al Executivului.

Erodarea încrederii publice în instituții

Bolojan a legat direct eficiența acestor campanii de manipulare de erodarea încrederii publice în instituții, pe fondul unor promisiuni politice neonorate și al tolerării unor disfuncționalități sistemice. El a admis că lipsa de încredere este alimentată și de decizii interne ale clasei politice, care au perpetuat inechități și au afectat percepția publică asupra corectitudinii guvernării.

„Manipularea și atacurile hibride, dezbinarea care se propagă prin rețelele sociale, au efecte mai puternice sau mai slabe în funcție de terenul pe care ajung. În România au avut efecte puternice, în primul rând pentru că noi, cei din lumea politică, nu am reușit să construim o încredere rezonabilă între clasa politică și cetățeni, pentru că i-am dezamăgit și am creat așteptări pe care nu le-am putut onora. Aceasta a fost una dintre erorile majore și trebuie recunoscută.

Oamenii nu mai au încredere pentru că am tolerat risipa și pentru că nu am corectat privilegiile din anumite zone. Nu trebuie să ascundem acest lucru, pentru că doar recunoscând aceste probleme putem să le corectăm. Într-un astfel de climat de neîncredere, orice formă de manipulare prinde mult mai ușor rădăcini și se propagă rapid, ceea ce face ca efectele să fie mult mai greu de controlat”, a conchis acesta.