romania

La începutul acestei săptămâni, senatorii au adoptat un proiect care prevede majorarea limitelor nivelului amenzii pentru lipsa rovinietei.

Premierul a participat, miercuri, la semnarea Memorandumului de înţelegere privind colaborarea şi schimbul de informaţii în domeniul inspecţiei muncii de către ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Marius Budăi, şi ministrul Muncii şi Politicilor Sociale din Italia, Andrea Orlan. Ciucă a spus că cetăţeanul român, indiferent unde se află, este în centrul preocupărilor Guvernului României. „Este […]

Preşedintele Klaus Iohannis îl primeşte azi, la Palatul Cotroceni, pe preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, cu ocazia vizitei oficiale pe care acesta o efectuează în România.

„Pe fondul situaţiei existente şi a intenţiilor Federaţiei Ruse de a-şi reafirma statutul de mare putere regională, a fost întocmit la nivelul Comandamentului Suprem al Forţelor Aliate din Europa (SHAPE) Planul pentru operaţionalizarea ariei de responsabilitate a Comandantului Suprem al Forţelor Aliate din Europa (SACEUR)”, a scris Klaus Iohannis. „În acest context, în urma analizei […]

Grecia este cea mai slab clasată ţară din UE în ceea ce priveşte libertatea presei, potrivit clasamentului anual al libertăţii presei în lume, publicat marţi.

Guvernul trebuie să gestioneze mai ferm inflaţia, afirmă fostul ministru de Finanţe Anca Dragu, senator USR. Ea consideră că TVA-ul şi accizele la produsele energetice ar fi trebuit reduse încă de anul trecut, pentru a preveni valul de scumpiri.

Primele trenuri pe hidrogen din România vor circula, printre altele, spre Piteşti, Curtea de Argeş, Târgovişte şi Craiova, spune ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. Infrastructură încă nu există, dar e „în proiect”.

În România nu a fost depistat, până în prezent, niciun caz de hepatită severă de cauză necunoscută, transmite, luni, Ministerul Sănătăţii, după alertele din ultima vreme privind suspiciunile de astfel de cazuri la copii.

Cu ocazia Zilei Tineretului, Consiliul Tineretului din România, alături de alte instituţii, prezintă studiul „Tineri după pandemie: Oraşe Fericite” şi analiza „Tineri Acasă”. Studiul „Oraşe fericite” a fost realizat pe un eşantion de peste 5.000 de tineri, cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani, din cele şase capitale ale tineretului din România: Cluj-Napoca, […]

Piaţa locală de IT&C, care a ajuns în prezent la peste 220.000 de angajaţi, se lupta încă de dinainte de pandemie cu un deficit acut de forţă de muncă, iar criza sanitară care a accelerat transformarea digitală la nivel global a amplificat şi mai mult „competiţia” dintre departamentele de HR care au început să caute […]

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 528 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, cu 36 mai mult faţă de ziua anterioară. 65 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare. […]

Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, ironizează gruparea Killnet, care a atacat site-urile mai multor instituţii şi companii din România: „Nu ştiu ce hackeri sunt ăia care nu ştiu cine e preşedintele Senatului sau preşedintele Camerei Deputaţilor... Dădeai un simplu search pe Wikipedia”.

Cum se pot proteja investitorii de o posibilă recesiune generată de creşterea majoră a inflaţiei? În ce investim pe termen scurt, mediu şi lung în această perioadă de volatilitate financiară crescută? Nouă analişti şi investitori pe burse au răspuns acestor întrebări adresate de XTB România.

În ultimele săptămâni au fost identificate transferuri de bani, de criptomonede şi achiziţii de imobile în Turcia, EAU şi alte state sau jurisdicţii care au adoptat o poziţie de neutralitate faţă de războiul din Ucraina, aspect care va îngreuna procedurile de due diligence implementate deja în companiile din UE. „Din informaţiile pe care le avem, […]

1. Agenda Mareşalului sau Însemnări din celulă, cele scrise de Mareşal în camera de timbre în care l-a închis Majestatea Sa, Regele Mihai, tulbură din numeroase motive. Însăşi aventura documentului e palpitantă, cu pronunţat iz de telenovelă produsă, ca de obicei, de Istorie. Găsit printre dărîmăturile Palatului bombardat de nemţi în 1944, caietul e ţinut […]

1. Pe catedră – aşa i se spune pupitrului de la care, profitînd de supraînălţarea deasupra sălii cu noi, muritorii cititori, custodele se uită la noi de sus – întors de la cafeaua concepută exclusiv ca benzină (n-am zis în viaţa mea, Hai la o cafeluţă!), văd lăsată acolo spre trimitere în depozit o publicaţie […]

Am văzut că, din nou, proiectul centurii ocolitoare a Bucureştiului se mai amînă cu un an – deci nu va fi gata în 2024, ci în 2025. Cel mai devreme. Nu m-a mirat ştirea. Să nu uităm că ani de zile am avut un ministru al transporturilor, ajuns apoi preşedinte al României, căruia din pricini mai puţin ştiute, nu i-au plăcut autostrăzile. Cît timp Traian Băsescu a avut, vreme de 25 de ani, un cuvînt de spus în domeniu, în România s-au făcut în 25 de ani după Revoluţie, 26 de kilometri de autostradă, ”la preţul cu care în Europa ar fi fost asfaltate şi rîurile. Aşa au mers lucrurile şi în continuare, în dulcele stil românesc”. Am citat cuvintele de mai sus, pentru că ele sînt dintr-un roman pe care l-am scris cu ani în urmă, intitulat ”Neasemuita istorie a Imperiului Român de Răsărit” (editura Polirom, 2017), ficţiune în care m-am imaginat scriindu-mi memoriile la vîrsta de 92 de ani, din postura de ”bazileu” al Imperiului amintit, la momentul în care România va avea toate avantajele unei mari puteri. Spre surprinderea mea, deşi am făcut observaţii şi scenarii de bun simţ asupra viitorului, am luat, cu acest roman, premiul ”Ion Hobana” pentru literatură ştiinţifico-fantastică. Deşi în intenţia mea n-a fost să fi scris aşa ceva. Ci doar o proiecţie asupra viitorului, în care am scris, de pildă, şi cum se va dezvolta, în decenii de acum încolo, infrastructura României. Căci eu, probabil, atunci cînd va fi gata autostrada Bucureşti-Comarnic-Braşov poate voi călători odată pe ea, dar drumurile altădată familiare, nu-mi vor mai spune nimic, fiind la o vîrstă la care voi fi lovit de Alzheimer. Îmi permit deci să mă autocitez în continuare. Merită, pentru că văd cum, zi de zi, previziunile mele se adeveresc.

De Paşti, agresiunea rusă împotriva naţiunii ucrainene a intrat în a treia lună de oroare. Sunt zile care au înghiţit fulgerător zeci, sute de ani de viaţă şi de acumulări. Sunt zile de pe urma cărora lumea liberă a aflat situaţia din teren cu o mai mare exactitate şi apropiere de adevăr, comparativ cu populaţia […]

În 2019, speranţa de viaţă a românilor era de 75,6 ani, în anul 1990 era de 69,9 ani, iar datele Eurostat mai arată că în 1980 românii trăiau până la circa 69,2 ani. La nivelul Uniunii Europene, speranţa de viaţă la naştere a fost estimată la 80,4 ani în 2020, cu 0,9 ani mai mică […]

În 1992, cînd a publicat eseul său, ”Sfîrşitul istoriei şi ultimul om”, prin care Francis Fukuyama legitima definitiv democraţia liberală şi piaţa liberă, ca expresii definitive ale libertăţii şi o culme a progresului politic, economic şi social, un fel de ”punct final” al evoluţiilor sistemelor istorice, la noi se instala Guvernul Văcăroiu.

Comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, a spus că, deşi România este a treia ţară din Europa în ceea ce priveşte utilizarea căilor fluviale, potenţialul este departe de a fi atins.

România este ţara din Uniunea Europeană cu cel mai scăzut nivel al absenteismului la locul de muncă. O companie mare pierde peste 200.000 de euro pe an din cauza absenteismului.

„Pe fondul situaţiei existente şi a intenţiilor Federaţiei Ruse de a-şi reafirma statutul de mare putere regională, a fost întocmit la nivelul Comandamentului Suprem al Forţelor Aliate din Europa (SHAPE) Planul pentru operaţionalizarea ariei de responsabilitate a Comandantului Suprem al Forţelor Aliate din Europa (SACEUR)” a scris Klaus Iohannis. „În acest context, în urma analizei […]

Spania a fost descalificată de la Cupa Mondială de rugby de anul viitor din Franţa, după ce a aliniat un jucător neeligibil în două meciuri din cadrul Rugby Europe Championship 2021-22, au anunţat joi federaţia spaniolă (FER) şi World Rugby.

În România, în anul 2020, un procent de 28,6% din numărul total de salariati din întreprinderile active şi-au desfăşurat activitatea în întreprinderi ce fac parte din grupuri multinaṭionale controlate din străinătate, arată statistica INSSE.

Ministrul Energiei Virgil Popescu promite diversificarea surselor de gaze naturale, în perspectiva viitorului sezon rece şi, în context, spune că în 2027 - 2028 România ar putea produce mai multă energie electrică decât consumă.

Comemorăm în aceste zile Holocaustul. În România, n-au existat doar pogromul de la Iaşi, din 28-30 iunie 1941, legile antievreieşti ale lui Antonescu sau lagărele de exterminare din Transnistria. Politica din vremea comunismului a fost, deşi s-a scris prea puţin pe acest subiect, şi ea una antisemită, cu excepţia primilor şapte ani ai regimului, cînd etnicii evrei au dominat structurile statului. Apoi, asupra lor s-a abătut un ”pogrom rece”.

Bugetul de stat a fost construit pe o creştere economică reală de 4,6%. Noul PIB estimat de guvern este de 1.328 de miliarde de lei, în creştere în termeni nominali faţă de PIB-ul pe care a fost construit bugetul de stat (1.317 mld. lei). Potrivit Prognozei, cursul mediu de schimb va fi de 4,97 lei/euro […]

De asemenea, au fost alese să participe 12 oraşe din afara UE, printre care Glasgow, Sarajevo şi Istanbul. „Oraşele se află în prima linie a luptei împotriva crizei climatice„, a declarat Frans Timmermans, şeful Comisiei Europene pentru afaceri ecologice. „Fie că este vorba de ecologizarea spaţiilor urbane, de combaterea poluării atmosferice, de reducerea consumului de […]

Rachetele Kalibr sunt supersonice, astfel, sistemele defensive antiaeriene nu pot să reacţioneze imediat, iar cele subsonice au o rază de acţiune mai mare.

Alţi doi copii din România sunt suspecţi de hepatita „misterioasă”. Unul dintre ei are 8 luni, iar celălalt 10 ani.

Presa rusă încercă să împingă o narativă falsă conform căreia România ar trasporta trupe în Transnistria pentru "a aprinde conflictul din regiune". Un articol ce pretinde acest lucru a fost publicat în deschiderea Pravda, un site apropriat de regimul de la Kremlin.

Peste 8.600 de ucraineni au intrat miercuri în România, cu 30% mai mulţi decât în ziua precedentă, a anunţat Poliţia de frontieră.

Potrivit datelor provizorii pentru 2021 furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS) anul trecut consumul de motorină a fost de 6,2 mil. tone, cu 18% mai mare faţă de cel din 2020 şi peste cel din 2019, astfel că cel puţin pe acest segment impactul crizei sanitare a fost pe deplin absorbit.

România se află pe locul trei în topul ţărilor din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul amenzilor aplicate în baza Regulamentului General privind Protecţia Datelor, fiind înregistrate, anul trecut, 71 de sancţiuni.

Am văzut cu toţii ce înseamnă războiul. Acum, nu mai e o chestiune de imaginaţie să ne închipuim costurile lui umane şi materiale, cruzimea, sîngele, dramele lui. Acum războiul – evident – bate la uşa Moldovei. Singura ei salvare e Europa şi mai ales NATO. La UE, procedurile de aderare au început. Cu alianţa nord-atlantică e însă mai greu. Moldova nu e nici Finlanda şi, cu atît mai puţin, Suedia. România e însă calea cea scurtă, prin care Moldova poate evita soarta Ucrainei.

Peste 4.000 de cetăţeni ucraineni au intrat luni în România. Numărul este mai mare decât cel înregistrat în ziua precedentă, anunţă Poliţia de Frontieră.

Ministerul Sănătăţii face precizări despre cazul de hepatită acută severă apărut la un copil din România. Este vorba despre o fetiţă de 5 ani, internată la un spital de specialitate din 4 aprilie.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), printre cazurile de hepatită acută, cel puţin un copil a murit şi 17 copii au avut nevoie de transplant de ficat. „Nu este clar dacă a existat o creştere a numărului de cazuri de hepatită sau o creştere a gradului de conştientizare a cazurilor de hepatită care apar în […]

Trei politicieni ai partidului de opoziţie Jobbik (Pentru o Ungarie mai Bună) au protestat în faţa ambasadei României de la Budapesta cu o petiţie şi trei saci de deşeuri comunale, spunând că râurile transportă în Ungaria deşeuri din România de mai multe decenii, relatează MTI. Béla Adorján, membru al consiliului judeţean Szabolcs-Szatmár-Bereg, a declarat: faptul că […]