Premierul Ilie Bolojan spune că nu apartenența la un partid face ca un om să fie bun sau mai puțin bun ca șef al unui serviciu secret. De cealaltă parte, președintele Nicușor Dan este de părere că șefii serviciilor trebuie să fie din afara politicii.
Potrivit lui Bolojan, indiferent cine va fi propus pentru o poziție sau alta, în ceea ce privește serviciile de informație, e nevoie de o propunere din partea președintelui și în același timp este nevoie de asigurarea unei majorități parlamentare care să aprobe și să valideze prin votul din Parlament această propunere.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că alegerile pentru Primăria Generală a Capitalei ar putea avea loc până la finalul lunii noiembrie sau ar putea fi amânate pentru primăvară, în funcție de decizia coaliției aflate la guvernare.
Acesta a mai afirmat că susține organizarea cât mai rapidă a alegerilor pentru Primăria Municipiului București, justificând că un primar interimar nu are aceleași șanse de a face performanță. „Din punctul meu de vedere, cu cât se fac mai repede, cu atât este mai bine. Asta ține și de spiritul legii, care dă un anumit termen, pe de o parte, dar ține și de o realitate practică. Provizoratele pe termen lung nu asigură performanță”, a afirmat prim-ministrul.
Premierul Ilie Bolojan spune că cea mai mare creştere de bugete din ultimii 10 ani a fost în sănătate, însă din păcate investiţiile nu au fost dublate de calitatea serviciilor. El cere o mai mare responsabilitate în sănătate, mai ales după tragedia de la Iaşi, unde au murit şase bebeluşi.
Acesta afirmă că ceea ce a propus pachetul 2 de măsuri, despre care speră să fie avizat de Curtea Constituţională, este un set de măsuri care să facă sistemul de sănătate mai eficient şi mai orientat către cetăţenii.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că impactul real al majorării TVA și al celorlalte măsuri fiscale va putea fi evaluat abia începând cu luna octombrie subliniind că până acum încasările la buget reflectă doar estimări inițiale.
Privind efectele măsurilor fiscale pentru reducerea deficitului bugetar, șeful Guvernului a afirmat: „TVA-ul a crescut începând din august, dar el se încasează din septembrie în luna următoare. Prin urmare, nu vedem încă în încasări efectele creșterii de TVA. Tot ce vedem sunt estimările care au fost făcute la început de an. (…) în lunile iulie și august am avut încasări suplimentare. E posibil ca partea să fie dintr-o mai bună activitate a ANAF-ului dar e posibil ca știind că intră anumite taxe suplimentare din luna următoare să se fi făcut niște operațiuni comerciale la valorile vechi. (…) Din punctul meu de vedere, luna octombrie va fi o lună în care vom putea evalua să spunem un prim efect acestui pachet de măsuri. Octombrie-noiembrie”, luni, la Digi 24.
Bolojan a fost întrebat, luni seara, dacă sunt bani de pensii și salarii în România.
„Sunt (bani de pensii și salarii – n .r.) și această rectificare de buget care a fost propusă astăzi (luni – n.r.) și va fi aprobată zilele următoare, miercuri sau joi, asigură fluxurile de plăți pentru ca salariile și pensii în România să fie achitate până la sfârșitul anului”, a spus Bolojan la Digi 24.
Întrebat de ce primește Ministerul Muncii, la rectificare, 5,5 miliarde de lei, Ilie Bolojan a spus că un miliard sunt pentru facturile consumatorilor casnici, respectiv subvenția pe care o primesc consumatorii din categoriile defavorizate.
Bolojan a explicat că cealaltă parte din sumă este pentru achitarea restanțelor către companiile de energie pentru prețurile plafonate în cursul anilor trecuți. Potrivit premierului, pentru consumatorii casnici, Ministerul Muncii achită această diferență cu plafonarea, iar pentru consumatorii non-casnici achită diferența Ministerului Energiei.
Premierul a mai spus că pe componenta de pensii o sumă relativ mică este la rectificare la Ministerul Muncii, iar pe componentele de salarii, pe câteva ministerii au fost niște alocări suplimentare în așa fel încât să poată să asigure fluența plăților în următoarele luni.
Întrebat de ce primește Ministerul Energiei 1,2 miliarde de lei, Bolojan a spus că e vorba despre plăți restante sau despre plăți pe care Ministerul Energiei le are pe diferite programe.
„O parte din această rectificare de buget s-a dus către asigurarea fondurilor în așa fel încât să putem asigura cofinanțarea la fondurile europene pe care trebuie să le absorbim până la finalul anului și în mod evident să închidem programul PNRR, care trebuie finalizat până în toamna anului viitor și în așa fel încât să absorbim din acest moment și până în toamna anului viitor 10 miliarde de euro, care vor fi o infuzie importantă în economia românească, atât pentru proiecte din energie, dar și pentru proiecte care țin de eficiența energetică a clădirilor, a școlilor, de exemplu, în spitale, în infrastructură și așa mai departe”, a explicat Ilie Bolojan.
La rectificare merg bani și către programul Anghel Saligny.
„Anul acesta au fost alocați inițial 9,9 miliarde, s-a alocat această suplimentare de peste 2 miliarde, în așa fel încât facturile care au fost emise până în vara acestui an să poată fi achitate în lunile următoare. Nu mai avem spații bugetare pentru a continua alte plăți pe programul Anghel Saligny anul acesta și practic cu această suplimentare se vor închide plățile pe care le poate face Guvernul României pe programul de investiții din bugetul național pentru autoritățile locale”, explică premierul.
Întrebat dacă a luat bani de la investiții ca să aveți pentru cheltuieli precum pensiile și salariile, premierul a spus că nu au fost luați bani de la investiții, ci au fost suplimentate sumele pe aceste programe, având în vedere că volumul de lucrări derulate de companiile de construcții a fost mult mai mare decât cel programat la începutul anului.