„Nu cred că se ajunge vreodată în România la alegeri anticipate. Acolo sistemul este foarte complicat, sunt mulți pași până acolo. În ultima situație, când trebuie votat un guvern, cu siguranță la a treia încercare o să fie votat un guvern, indiferent dacă suntem în situația de acum – sau să fim peste 4-5-10 ani într-o situație de genul acesta”, estimează Barna.
Pot avea loc alegeri anticipate numai dacă Parlamentul respinge cel puțin două solicitări de învestitură și nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare.
„După consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură”, se arată în Articolul 89 din Constituția României.
Abia atunci, președintele poate dizolva Parlamentul și poate convoca alegeri anticipate.
Cu toate acestea, diferențe de opinie există și în acest caz. Diana Buzoianu, anterior, că ea vede această variantă ca soluție, în cazul în care criza politică s-ar prelungi, argumentând că un nou guvern „ar avea toate șansele” să cadă, pentru că „nu prea se formează o majoritate cu partidele care sunt în momentul de față”.
Reamintim că și președintele Nicușor Dan a respins ideea organizării alegerilor anticipate. Acesta a precizat că statul ar pierde niște luni pentru a aduce la masă exact aceiași oameni.
„Nu cred că e o soluție, mai ales că procentele…, intenția de vot din sondaj este relativ apropiată de reprezentarea în Parlament. Nu facem decât să mai pierdem niște luni încercând să aducem la aceeași masă aceleași persoane”, afirma, la începutul săptămânii, președintele Nicușor Dan.
Aceasta, alături de inițierea unei moțiuni de cenzură, dar și desemnarea unui alt premier tehnocrat reprezintă, în momentul actual, teorii dezbătute în spațiul public, în încercarea de a elucida ecuația crizei politice, generată după ce PSD i-a retras sprijinul premierului Bolojan.
Reamintim că premierul a decis să nu plece din funcție, este sprijinit de PNL, iar partidele au făcut consultări pentru a identifica o variantă în care coaliția să continue guvernarea, sub conducerea premierului. Criza pare că se află într-o continuă adâncire, în contextul în care foștii miniștri social – democrați au demisionat, iar partidele de coaliție amenință că nu vor guverna alături de PSD, în cazul în care social-democrații decid să inițieze o moțiune de cenzură.