Video Preşedinţia română la Consiliul UE, prin ochii internilor. "La aterizare, o delegaţie a cerut papanaşi"

Pe perioada Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, 45 de studenţi sau foşti studenţi au avut oportunitatea de a face practică în cadrul Ministerului de Externe. Aceştia aveau atribuţiile unor ofiţeri de legătură pentru delegaţiile străine. Mai exact, tinerii au însoţit delegaţiile străine pe toată şederea lor în România şi au organizat reuniunile din cadrul Consiliului.

Cristian Aldea, student al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti, a povestit, pentru MEDIAFAX, emoţiile prin care a trecut în perioada stagiului de practică. „Ca orice om am avut emoţii puternice, date şi de faptul că nu am mai avut astfel de experienţe. Am simţit şi mândrie. Am fost foarte mândru să pot să reprezint ţara noastră în faţa acestor oameni de foarte înalt rang şi am fost şi puţin copleşit la început. Cu toţii cred că am avut aceleaşi trăiri în ceea ce priveşte primele întâlniri cu demnitarii europeni”, a povestit Cristian Aldea.

Cristian vrea o carieră în diplomaţie, iar experienţa trăită pe perioada stagiului de practică din MAE cu siguranţă îl va ajuta.

„Am dobândit foarte multe cunoştinţe diplomatice, de protocol. Mi-am îmbunătăţit abilităţile de comunicare, de lucru în echipă, deoarece am fost o echipă de 45 de oameni. Am dobândit şi am completat zona lingvistică. Cu delegaţiile am comunicat în limba germană şi engleză. A fost o parte destul de importantă pentru mine, pentru dezvoltarea mea personală. Planul meu este să urmez o carieră în diplomaţie. Viitorul probabil îmi va aduce acest lucru sau altceva. Eu sunt pregătit pentru orice. În urma acestui internship am dobândit cunoştinţe în sensul ceea ce reprezintă activitatea de diplomat, pentru că într-un sens mai larg am fost şi noi la rândul nostru ambasadorii României în faţa celor pe care i-am însoţit. Am reuşit chiar să le schimbăm puţin impresia despre România”, ne spune Cristian, zâmbind.

Oana Drăgan, absolventă de ASE, îşi găseşte cu greu cuvintele pentru a descrie această experienţă. „Cred că m-am simţit privilegiată. A fost evident un moment unic, evident nu se va mai întâmpla foarte curând, din ce am calculat o dat la 14 ani o să mai avem preşedinţia. Au fost şi momente dificile, momente de stres, momente care au trebuit rezolvate pe loc, situaţii inedite, dar per total a fost o experienţă incredibilă şi sper că data viitoare o să fie la fel pentru toată lumea. Contribuţia mea a fost să fiu ofiţei de legătură. Am avut mai multe delegaţii, în principat din Marea Britanie, dar şi din Turcia şi SUA. Cel mai important oficial a fost procurorul general al SUA, dar au fost şi miniştrii Marii Britanii sau ai Turciei”, a povestit Oana.

Unul din episoadele din culisele acestei experienţe, pe care Oana nu îl poate uita îl reprezintă momentul în care, imediat după aterizarea în România, o delegaţie străină şi-a exprimat dorinţa de a mânca papanaşi.

„Am avut ocazia să interacţionez cu ei, evident, noi trebuia să îi preluăm de la aeroport şi să îi însoţim. Au fost plăcut impresionaţi de cât de bine ne-am descurcat pe perioada preşedinţiei, de primire, de mancarea tradiţională. Am avut o delegaţie care chiar a solicitat, cum au aterizat, să mănânce papanaşi. A trebuit să îi ducem la un restaurant”, povesteşte Oana.

„Am trăit o experienţă inedită, în acelaşi timp neaşteptată. Sincer să fiu nu mă gândeam că voi avea ocazia să însoţesc delegaţiile. Mi-am dorit mult acest lucru şi am fost încântată. Senzaţia este extraordinară, oamenii sunt deschişi, foarte dornici de a cunoaşte ţara şi de a vedea locaţiile.Am însoţit în principal delegaţia germaniei. Cel mai important consider că a fost vicecancelarul germaniei, urmat de ministrul Economiei. Am avut ocazia să interacţionez cu fiecare demnitar pe care l-am însoţit. Au fost încântaţi de clădirea Parlamentului. Am învăţat cum să mă comport şi cum să vorbesc cu un demnitar. În practică e total altfel. Îmi doresc de câţiva ani o carieră în MAE, mă uit constant pe site. Ştiam că e preşedinţia României. Am găsit anunţul internshipului pe site-ul. Au aplicat peste 500 de candidaţi, din care am fost aleşi 45. Prima dată pe dosar, apoi în urma unui interviu”, spune şi Mara, vizibil emoţionată.

Rareş Bîrle, student al Facultăţii de Drept, le-a făcut politicienilor străini un portret. „În general, cel puţin spre finalul inteacţiunilor noastre îşi exprimau păreri de admiraţie. Le place personalitatea, faptul că suntem ospitalieri, de organizare, ne-au complimentat tradiţiile, mâncarea. Am auzit doar de bine din partea delegaţiilor. România şi-a asumat un rol destul de dificil, dar a reuşit să îl ducă la bun sfârşit. Se vede prin dosarele care au fost. Este o oportunitate unică pentru un student să aibă ocazia să poarte discuii informale cu miniştrii guvernelor din alte ţări. I-am văzut ca pe nişte oameni modeşti, calibraţi, care ştiu ce îşi doresc, muncitori şi care ştiu să aprecieze valorile. Admir etica muncii de care au dat aceştia dovadă”, a povestit Rareş.

Internii au avut şi câţiva coordonatori. Sandra Gheorge este unul dintre aceştia. Director de protocol DPP, Sandra Gheorghe a povestit pentru MEDIAFAX, cât de greu, dar totodată frumos, a fost să lucreze cu 45 de tineri.

„Ne-am bazat şi pe experienţa lor, a fost un proces de selecţie destul de strict, erau fie tineri cu experienţă, fie persoane care îşi doreau mult. În întâlnirile cu colegii din Bulgaria sau Austria mulţi se plângeau că pe perioada preşedinţiei internii nu sunt motivaţi şi se pierd. Din 45 avem 43 de interni. Au fost motive de şcoală. Au avut ani mai dificili, ani terminali, fie pe baza licenţei sau a masterului. Şi cei care au reuşit să ducă la capăt acest program sunt de admirat. Au dat examene inclusiv în zilele în care aveau reuniuni ministeriale. Rămânem cu o experienţă incredibilă. Cu mulţi demnitari şi participanţi la reuniuni, încântaţi de ţara noastră şi cu o imagine bună în UE, nu doar de dosare închise ci şi pe plan organizatoric. Ne-am descurcat bine şi cred că România are o imagine bună între statele UE”, spune Sandra Gheorghe.

Preşedinţia României la Consiliul UE a început pe 1 ianuarie şi s-a terminat pe 30 iulie 2019. În această perioadă, România a închis 90 de dosare de pe agenda europeană. Cele mai importante vizează intoducerea de reguli noi privind vehiculele nepoluante, promovarea noilor reguli pentru întărirea Agenţiei Europene pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă, dar şi evoluţiile privind directiva gazului.

În acordul UE privind limitele mai stricte de emisii de CO2, noile norme vor garanta că, din 2030, autoturismele noi vor emite, în medie, cu 37,5 % mai puţin CO2, iar camionetele noi, în medie, cu 31 % mai puţin CO2 comparativ cu nivelurile din 2021. Între 2025 şi 2029, atât autoturismele, cât şi camionetele vor avea obligaţia de a emite cu 15 % mai puţin CO2.

De asemenea, Consiliul şi Parlamentul European au convenit ca, după Brexit, cetăţenilor din Regatul Unit care vin în spaţiul Schengen pentru o şedere de scurtă durată (90 de zile într-o perioadă oarecare de 180 de zile) să li se acorde posibilitatea de a călători fără viză.